INSTITUTUL ROMAN DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

Selectie rapida

Despre cuplu, familie si relatii apropiate

Joi, 23 Februarie 2012 17:45 Scris de  IRPI Admin
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Despre cuplu familie si relatii apropiate

Ce este un cuplu și ce este o familie?

Plecând de la familia tradițională, până la familia nucleara modernă și, formele alternative din prezent, istoricii, sociologii și antropologii au reușit să surprindă diferite caracteristici ale familiei şi evoluției ei. Familia a evoluat și se transformă. Se pare însă că, în ciuda mutațiilor la nivel familial, aspectul inconștient al legăturilor familiale și de cuplu nu s-a modificat. În epoca pe care o trăim numărul divorțurilor a crescut, fertilitatea femeilor este în scădere, alternativele la familia tradițională s-au înmulțit, dar nevoile, așteptările, motivațiile conștiente și inconștiente care îi poate aduce pe oameni într-un cuplu și, mai departe într-o familie au rămas aceleași

Psihologia relației de cuplu și familie se centrează pe surprinderea patternurilor și mecanismelor psihologice implicate în construcția și funcționarea relației de cuplu. Studiind care este motivația conșteintă sau inconștientă care îi aduce pe doi oameni într-o relație de cuplu și ce sentimente, emoții și comportamente aduc oamenii în cuplu și în viitoarea familie. Treptat in spațiul cuplului se reactivează patternuri, modele comportamentale, emoții, sentimente, nevoi asociate familiei de origine a fiecăruia dintre parteneri. Pentru a înțelege aceste aspecte fenomenologice implicate in formarea cuplului este important sa înțelegem câteva mecanisme de baza implicate în formarea și funcționarea relațiilor de familie.

 

Despre gândurile nocive pentru viaţa de cuplu şi familie

Percepțiile determină felul în care o persoana se raportează la oameni, ele înlocuind adesea alte cogniții, precum; atribuirile, expectanțele și asumpțiile iar mai târziu aceste cogniții influențează percepțiile. In funcţie de felul în care decurg experiențele unei persoane cu partenerul sau partenera și cu familia, pot avea loc erori de percepție. Conținutul percepțiilor şi inferențelor este modelat de scheme fundamentale şi relativ stabile. ”Schemele sunt precum hărțile pe care oamenii le folosesc pentru ai ghida în viață și de-a lungul relațiilor. Sunt presupuse a fi relativ stabile și pot deveni uneori inflexibile” (Dattilio, 2010). Multe scheme ale relațiilor sunt învățate devreme pe parcursul vieții, din surse primare.

Printre cele mai nesănătoase gânduri se numără:

  • Inferență arbitrară.  Se trag concluzii în lipsa  dovezilor.
  • Abstrcțiuni selective. Informația este luată în afara contextului și anumite detalii sunt evidențiate în timp ce alte informații sunt ignorate.
  • Suprageneralizarea. Una sau două incidente izolate sunt generalizate.
  • Exagerare şi minimizare. O situație este percepută ca fiind mai mult sau mai puțin importantă decât ar fi necesar.
  • Personalizare. Evenimente externe sunt atribuite propriei persoane, în cazul în care dovezile sunt insuficiente pentru a ajunge la o concluzie.
  • Gândirea dihotonica. Experiențele sunt codificate în alb și negru, totul sau nimic,un total succes sau un total eșec,acestea mai purtând denumirea și de gândire polarizată.
  • Etichetarea. Identitatea unei persoane este prezentată pe baza defectelor  și greșelilor făcute în trecut, iar acestea sunt lăsate să o definească.
  • Explicații eronate. Tip de gândire pe care partenerii îl dezvoltă în perioadele de stres, și presupune automat că soțul sau soția are un motiv alternativ negativ în spatele intenției sale.
  • Vedere în tunel. Atunci când partenerii văd doar ceea ce vor să vadă sau ceea ce este în concordanță cu starea lor de spirit.
  • Citirea gândurilor. Acesta este darul magic prin care individul poate deduce ce gândește o altă persoană fără a  avea nevoie de comunicare verbală,dar unii soți ajung sa-și atribuie intenții rele.
  • La cele amintite mai sus se mai adaugă  atenția selectiva (Beck 1979) atunci când membrii familiei acordă atenție în mod selectiv aspectelor negative ale celuilalt, acest lucru poate avea un efect dăunător asupra relației de cuplu sau familie. La cest tip de gânduri sunt mai predispuse peroanele care suferă de depresie.

 

Stilurile de ataşament în relaţiile de cuplu şi familie

Stilul de atașament-este o conexiune  între cogniție, emoție, comportament și fiziologie,care se dezvoltă ca parte a rolurilor fiecărui individ în relații. Psihologii vorbesc despre patru stiluri majore de ataşament:

  • Securizat – persona se vede demnă de încredere, permițându-și să se simtă în largul său în intimitate și autonomie.
  • Preocupant –menținerea unei păreri negative despre sine, dar pozitivă despre ceilalți. Acest stil de atașament cauzează o mare implicare din partea unei persoane în relațiile apropiate și dezvoltă o dependență față de alții pentru a-și simți propria valoare.
  • Evitant – părere negativă atât despre sine cât și despre ceilalți, de aici apar, sentimentele de teamă față de intimitate și  fuga de relații.
  • De respingere – părere pozitivă despre sine, dar negativă despre ceilalți. Aceste persoane evita implicarea în relații și preferă să rămână independente, și păstrează distanța față de relațiile
Ultima modificare Marţi, 01 Mai 2012 13:04
IRPI Admin

IRPI Admin

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

E-mail Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Login pentru a posta comentarii

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

© Copyright 2012.

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

IRPI este o organizaţie profesională, non-guvernamentală care activează în domeniul psihologiei şi psihoterapiei integrative, acreditată de Colegiul Psihologilor din România şi Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă.

Site administrat de www.websystem.ro