INSTITUTUL ROMAN DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

Selectie rapida

Ghid redactare lucrare de absolvire

Scris de  IRPI Admin
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

Ghid de redactare a lucrării de absolvire

Repere pentru Elaborarea Lucrării de Absolvire

Institutul Român de Psihoterapie Integrativă –

Specializarea „Psihoterapie integrativă”

nformaţii utile:

Ø Studentul are obligaţia să prezinte coordonatorului lucrarea finalizată cu cel puţin 6 săptămâni înainte de examenul de absolvire;

Ø Tema lucrării de absolvire să se înscrie obligatoriu în psihoterapia integrativă;

Ø Fiecare lucrare va respecta reperele stabilite în prezentul ghid;

Ø Fiecare lucrare va avea un coordonator care va da acceptul susţinerii lucrării de absolvire;

Ø Fiecare student îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea drepturilor de autor;

Ø Studenţii ale căror lucrări prezintă semne de plagiat sau altă formă de încălcare a regulamentului nu vor avea posibilitatea de susţinere a lucrării de absolvire;


I. Partea de conţinut:

 

„Lucrarea de absolvire” este o lucrare ştiinţifică, obligatorie fiecărui cursant aflat în programul de formare al Institutului Român de Psihoterapie Integrativă. Scop principal este prezentarea unui demers ştiinţific care vizează:

(1) producerea de cunoştinţe declarative, procedurale şi/sau tehnologii/servicii/produse inovative; şi

(2) implicarea absolventului în demersului procesului de practică ştiinţifică, cu rol formativ asupra abilităţilor acestuia de a înţelege modalitățile și strategiile ştiinţifice şi de a genera plus cunoaştere prin cercetării proprii;

(3) evaluarea cunoştinţelor teoretice acumulate de cursanţii pe parcursul celor doi ani de formare de bază în psihoterapia integrativă.

 

Profesia de psiholog-psihoterapeut, este reglementată de Colegiul Psihologilor din România, care specifică că utilizarea tehnicilor de diagnostic şi/sau intervenţie psihologică este permisă doar psihologilor-psihoterapeuţi atestaţi de Colegiul Psihologilor din România. În acest context prezentăm în continuare reperele orientative pentru elaborarea lucrării de absolvire în  „Psihoterapie integrativă”.

 

 

 

Tipologia lucrărilor de absolvire:

Ø Cercetări ştiinţifice;

Ø Studii de caz;

Ø Rapoarte ale unor studii empirice;

Ø Studii de meta-analiză;

Ø Prezentarea unor strategii/programe integrative de intervenţie în diferite patologii psihice sau probleme de sănătate mintală (strategii care sunt susţinute empiric de cercetări anterioare);

Ø Modalităţi de integrare teoretică, a diferitelor concepte şi fenomene specifice variatelor forme de psihoterapie studiate pe parcursul formării de bază;

 

 

Rapoarte ale unor studii empirice

Rapoartele studiilor empirice sunt rapoarte ale unor cercetări originale. Ele conţin secţiuni diferite care reflectă etapele procesului de cercetare :

§ Introducerea: Informaţii despre problema investigată şi numirea scopului cercetării

§ Metoda: Descrierea metodei folosite pentru cercetare

§ Rezultatele: Raportul rezultatelor obţinute

§ Discuţii: Interpretare şi discuţii asupra implicaţiilor rezultatelor

 

Meta-analize

Recenziile şi meta-analizele sunt evaluări critice ale materialelor deja publicate. Prin organizarea, integrarea şi evaluarea materialelor deja publicate, autorul unui articol recenzie apreciază progresul făcut de cercetarea actuală înspre clarificarea problemei.

Cu alte cuvinte, o meta-analiză este un tutorial în care autorul:

§ Defineşte şi clarifică problema

§ Face un rezumat al investigaţiilor anterioare pentru a informa cititorul asupra statusului cercetării curente

§ Identifică relaţii, contradicţii, lacune şi inconsistenţe în literatură

§ Sugerează următorul pas sau paşii următori pentru rezolvarea problemei

§ Componentele articolelor recenzie, spre deosebire de rapoartele studiilor empirice, sunt aranjate în funcţie de relaţii, mai degrabă decât cronologic.

 

Lucrări teoretice

Articolele teoretice sunt lucrările în care autorul se foloseşte de literatura existentă în domeniul cercetării pentru a avansa teorii în orice arie a psihologiei. Recenziile şi articolele teoretice sunt deseori similare în structură, dar articolele teoretice prezintă informaţie empirică doar când aceasta afectează problematicile teoretice. Autorul urmăreşte elaborarea teoriei pentru a dezvolta şi rafina constructe teoretice. De obicei, autorul prezintă o nouă teorie. În mod alternativ, autorul poate analiza teoria deja existentă, indicând punctele slabe sau demonstrând superioritatea unei teorii în raport cu alta. În acest tip de analiză teoretică, autorul examinează consistenţa internă şi externă a unei teorii, şi anume, dacă aceasta are caracter de auto-contradicţie şi dacă teoria şi observarea empirică se contrazic. Secţiunile unui articol teoretic, ca acelea ale unui articol recenzie, sunt de obicei ordonate în funcţie de relaţii, mai degrabă decât cronologic.

 

Lucrări metodologice

Articolele metodologice sunt lucrări în care noile abordări metodologice, modificările metodelor deja existente şi discuţiile asupra abordărilor cantitative şi de analiză a datelor sunt prezentate comunităţii cercetătorilor. Aceste lucrări ar trebui să se centreze pe abordările metodologice sau de analiză a datelor ce sunt la îndemână şi ar trebui să introducă date empirice numai ca o ilustrare a abordării. Articolele metodologice ar trebui prezentate la un nivel ce le face accesibile unui cercetător cu experienţă a lecturii de specialitate şi ar trebui să prezinte destule detalii încât cercetătorii să poată evalua aplicabilitatea metodologiei problemei cercetate de ei. Mai mult, articolul ar trebui să permită cititorului să compare în mod rezonabil abordarea propusă cu abordările alternative folosite în prezent şi să poată pune în practică abordarea. În articolele metodologice, materialele foarte tehnice (de exemplu derivările, dovezile, detaliile simulărilor) ar trebui prezentate în anexe pentru a îmbunătăţi lizibilitatea per total a articolului.

 

 

 

Studii de caz

Studiile de caz sunt lucrări în care autorul descrie, utilizând un caz practic, materialul obţinut din lucrul cu un individ sau organizaţie pentru a ilustra o problemă, pentru a indica mijloace de a soluţiona o problemă sau pentru a arăta direcţia cercetărilor de care este nevoie şi problemele teoretice. În scrierea studiilor de caz, autorii iau în considerare echilibrul dintre a furniza material ilustrativ important şi a folosi materialul confidenţial în mod responsabil. Problema confidenţialităţii se abordează de obicei cu unul din două mijloace. O opţiune este aceea de a pregăti materialul de descriere a cazului, a-l prezenta apoi subiectului în cauză şi a obţine un acord scris în ideea publicării. Cealaltă opţiune este aceea de a deghiza anumite aspecte ale materialului astfel încât nici subiectul, nici aceia care cunosc subiectul să nu poată fi identificaţi. O asemenea deghizare a cazului este o problemă delicată, deoarece este esenţial să nu fie schimbate variabilele ce ţin de fenomenul descris. Au emers trei strategii pentru a atinge această deghizare: (a) alterarea unor trăsături specifice (b) limitarea descrierii unor trăsături specifice şi (c) eclipsarea detaliilor cazului prin adăugarea unui material care nu are legătură .

 

 

Structura lucrărilor de cercetare:

  1. Rezumatul lucrării în limba română şi engleză (nu mai lung de o pagină)
  2. Partea Teoretică

Partea teoretică poate avea unul sau mai multe capitole, structurate, dacă este cazul, în subcapitole, care analizează şi sintetizează critic literatura de specialitate naţională şi internaţională, asociată temei lucrării de absolvire, reliefând elemente de noutate teoretică şi/sau metodologică.


Partea teoretică se încheie cu formularea obiectivelor materialului științific şi, dacă este cazul, cu formularea unor noi ipoteze de cercetare. Obiectivele şi ipotezele trebuie să derive logic din analiza critică a literaturii de specialitate, respectiv să fie integrate în elemente de noutate teoretică şi/sau metodologică reliefate de aceasta.


! Standarde de performanţă:

Literatura de specialitate este analizată critic şi apoi sintetizată pentru a permite formularea de noi cunoştinţe, obiective şi/sau ipoteze;

Obiectivele şi ipotezele trebuie să derive logic din analiza critică a literaturii de specialitate;

Obiectivele sunt formulate operaţional;

Ipotezele sunt formulate clar, în termeni constructelor psihologice nu a operaţionalizării acestor constructe.

 

  1. Partea Metodologică

În partea metodologică se descriu, conform standardelor Asociaţiei Americane de Psihologie – standardele de publicare a lucrărilor ştiinţifice în psihologie la nivel internaţional – următoarele secţiuni:

  • Designul cercetării
    • Experimental, cvasiexperimental, sau nonexperimental
  • Participanţii
  • Instrumentele care ar fi utilizate în cercetare
  • Procedura care ar fi implementată în cercetare
  • Metodele de analiză a datelor care vor fi utilizate (ex. cantitative, calitative, mixte)

!Standarde de performanţă:

Designul propus corespunde investigării obiectivelor şi/sau testării ipotezelor formulate;

Participanţii (lotul de studiu) sunt descrişi la un nivel de detaliere care să permită reconstrucţia lotului, cu toate variabilele relevante, în cazul replicării studiului de către un al grup de cercetare;

Instrumentele de lucru (ex. sarcini, teste, interviuri etc.) sunt descrise astfel încât să rezulte rigoarea lor psihometrică (acolo unde este cazul) şi modul în care operaţionalizează constructele psihologice descrise în obiective şi/sau ipoteze;

Procedura studiului este descrisă la un nivel de detaliere care să permită reproducerea ei, cu toate componentele relevante, în cazul replicării studiului de către un alt grup de cercetare;

Metodele de analiză a datelor corespund atât designului studiului cât şi atingerii obiectivelor şi/sau testării ipotezelor studiului.

  1. Partea de Rezultate Scontate

Se descriu rezultatele aşteptate şi semnificaţia lor psihologică.


!Standarde de performanţă:

Rezultatele aşteptate derivă logic din metodele de analiză a datelor descrise la secţiunea de metodologie.

 

  1. Partea de Concluzii şi Discuţii

Se formulează sintetic cunoştinţele care au rezultat din analiza şi sinteza critică a literaturii de specialitate. Se prezintă implicaţiile teoretice, metodologice şi/sau practice ale rezultatelor scontate. Se formulează limitele lucrării şi eventualele modalităţi de îmbunătăţire a acesteia în studii viitoare.



!Standarde de performanţă:

Cunoştinţele care derivă inductiv şi/sau deductiv din analiza şi sinteza critică a literaturii de specialitate respectă criteriile logice de derivare a concluziilor din premise în cadrul raţionamentelor inductive şi/sau deductive;

Discutarea implicaţiilor teoretice, metodologice şi/sau practice denotă o bună înţelegere ştiinţifică a temei de cercetare;

Discutarea limitelor lucrării denotă o bună înţelegere a metodologiei cercetării ştiinţifice.

 

 

 

  1. Bibliografia

Bibliografia este elaborată conform standardelor APA

Ultima modificare Marţi, 28 Februarie 2012 19:45

IRPI Admin

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

Login pentru a posta comentarii

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

© Copyright 2012.

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

IRPI este o organizaţie profesională, non-guvernamentală care activează în domeniul psihologiei şi psihoterapiei integrative, acreditată de Colegiul Psihologilor din România şi Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă.

Site administrat de www.websystem.ro