INSTITUTUL ROMAN DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

Selectie rapida

Conferința Națională Interdisciplinară Stres, Anxietate, Depresie (S.A.D.): 3 provocări care necesită o abordare interdisciplinară 8-9 mai 2015, București, Hotel Ramada Parc

Scris de  IRPI
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

 

 

 

 

Conferința Națională Interdisciplinară

Stres, Anxietate, Depresie (S.A.D.):

3 provocări care necesită o abordare interdisciplinară

8-9 mai 2015, București, Hotel Ramada Parc

PROGRAM

Vineri, 8 mai 2015 1400-2000

0830-1230 Program tehnic (amenajare spațiu expozițional)

1315-1400 Înregistrare participanți ziua I, vizită standuri - Lobby Sala Terra, Hotel Ramada Parc

1400 Deschiderea lucrărilor Conferinței Naționale S.A.D. - Sala Terra

1400-1530Proceduri de lucru interdiciplinare în vederea însoțirii beneficiarului serviciilor medicale în traseul său spre starea de bine

· Dr. Psih. Mara Adriana Priceputu (psihoterapeut, presedinte Institutul Român de Psihoterapie Integrativă)

· Psih. Dan Ioanițescu (psiholog clinician, psihoterapeut integrativ, Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca)

· Dr. Ioana Stoleriu (medic specialist psihiatrie, psihoterapeut, Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca)

· Dr. Iolanda Dumitrescu (medic primar psihiatrie, Director Medical Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca)

1530-1600 Pauză de cafea, vizită standuri

Sesiunea I

1600-1645 Prof. Dr. Mirela Manea (medic primar psihiatrie, Șef Secția Psihiatrie IV la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”, UMF Carol Davila București) - Depresia la pacientul vârstnic. Prezentare de caz.

1645-1705 Dr. Claudia Dima (medic primar sănătate publică și management, Institutul Național de Sănătate Publică - Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate) - Promovarea politicilor de sănătate mintală bazate pe dovezi

1730-1755 Dr. Valeria Herdea (medic primar medicină de familie, președinte Asociația Română Pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie) - Suicidul în România

1800-1815 Pauză de cafea, vizită standuri

Sesiunea II

1815-1840 Dr. Ileana Brînză (medic primar medicină de familie, instructor formator MF, Presedinte de Onoare a Societății Medicilor de Familie Brăila) - Sindromul de burn-out la cadrele medicale

1840-1900 Dr. Vlad Stroescu (medic specialist psihiatrie, jurnalist) - Combaterea stigmei asociate tulburărilor psihice în medicina primară și comunitară

1900-1930 As. Univ. Dr. Mihai Bran (medic specialist psihiatrie, Spitalul Clinic Colțea) - Interactiuni medicamentoase in terapia antidepresiva

1930-2000 Panel Specialisti ai lumii medicale in conexiune - As. Univ. Dr. Mihai Bran, Dr. Vlad Stroescu, Dr. Ileana Brînză, Dr. Valeria Herdea, Dr. Claudia Dima, Prof. Dr. Mirela Manea, Dr. Psih. Mara Adriana Priceputu, Psih. Dan Ioanițescu, Dr. Ioana Stoleriu, Dr. Iolanda Dumitrescu.

2000 Cina

Sâmbăta, 9 mai 2015, 1000-1430

0900-0950 Înregistrare participanți ziua II & Wecolme coffee - Lobby Sala Terra, Hotel Ramada Parc

Sesiunea I

0955-1000 Cuvânt deschidere ziua II

1000-1020 Șef Lucr. Dr. Mihail Cristian Pîrlog (medic specialist psihiatrie, sociolog, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, UMF Craiova) - Stigma bolilor psihice: element de amplificare a costurilor socio-economice ale tulburării depressive

1025-1040 Bogdan Lefter (Inomedica), As. Univ. Dr. Mihai Bran (medic specialist psihiatrie, Spitalul Clinic Colțea) - Lansare platforma ATLAS

1045-1115 Prof. Dr. Mirela Manea - Depresia - o tulburare multidimensională

1120-1135 Prof. Dr. Luiza Spiru (medic primar medicină internă şi geriatrie-gerontologie, UMF “Carol Davila” București, Președinte Fundația Ana Aslan International, Spitalul Elias) - Stress-ul cotidian prieten sau dusman? Cum cuantificam impactul stress-ului in contextul imbatranirii precoce?

1140-1200 Dr. Elena Brănaru (medic primar neuropsihiatrie, coordonator Centrul de Prevenire a Tentativelor de Suicid la Copii si Adolescenti - Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”), As. Valentina Neacșu (Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”) - Noi servicii de sănătate mintală în România

1205-1225 Pauza de cafea, vizită standuri

Sesiunea II

1230-1300 Conf. Dr. Maria Ladea (medic primar psihiatrie, Șef Secție Psihiatrie III la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”, UMF Carol Davila București), As. Univ. Dr. Mihai Bran (medic specialist psihiatrie, Spitalul Clinic Colțea) - O abordare modernă pentru screening-ul depresiei și al tulburărilor de anxietate

1305-1325 Raluca Nica (Director Executiv Liga Română pentru Sănătate Mintală) - Soluții inovative pentru sănătatea copiilor

1330-1400 Conf. Dr. Maria Ladea – Tulburarile psihice in cele mai frecvente boli cronice

1400-1430 Panel Noi directii interdisciplinare in sanatatea mintala in Romania - Șef Lucr. Dr. Mihail Cristian Pîrlog, Prof. Dr. Luiza Spiru, Dr. Elena Brănaru, Conf. Dr. Maria Ladea, As. Univ. Dr. Mihai Bran, Raluca Nica, Conf. Dr. Maria Ladea

 

 

Lectorii și temele

 

 

Psih. Dan Ioanițescu

Psiholog clinician, psihoterapeut integrativ.

Licențiat al Facultății de Sociologie – Psihologie, Universitatea Spiru Haret.

În prezent angajat al Spitalului de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca. În cadrul spitalului îmi desfășor activitatea în Cabinetul de psihologie atât ca psiholog clinician, cât și ca psihoterapeut.

Activități desfășurate în spital:  evaluare psihologică și psihodiagnostic, evaluare psihosocială, activități îngrijiri conexe psihologie, consiliere abuz substanțe, consiliere relațională, terapie prin joc și recreere, ergoterapie, terapie suportivă nespecificată, consiliere situații de criză.

Titlu prezentareStudiu de caz: O abordare psihiatrică și psihoterapeutică a depresiei și anxietății.

Dr. Ioana Stoleriu1, Psih. Dan Ioanițescu

Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca, Ilfov

Motto: "Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrăm pentru a suporta intervenţia chirurgicală a vieţii." - George Bernard Shaw

Expunerea de față urmărește analiza longitudinală a unei paciente internată în spitalul nostru, cu Dg.: Tulburare depresivă recurentă, episod actual sever – fond mixt.

Viziunea unanimă actuală a clinicienilor impune un model bio-psiho-social în care, la instalarea depresiei, contribuie atât perturbări biochimice la nivelul creierului, cât și cauze psihologice (personalități fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viață negative, ostilitatea mediului, etc.). În aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reacție la un eveniment de viață negativ.

Alcoolul poate produce o stare plăcută și relaxată a minții. Persoanele depresive de multe ori se orientează spre alcool, crezând că acesta are capacitatea de a le "dizolva" cumva problemele, astfel încât ei trec foarte ușor de la plăcere la dependență. Sentimentele euforice produse de alcool sunt, totuși, înlocuite repede cu senzații de somnolență, irascibilitate și iritabilitate, dezorientare.

În prezent, este cunoscut faptul că, unele dintre sistemele creierului, implicate în producerea simptomelor de tonus scăzut, somn neodihnitor, anxietate și apetit redus în depresie, sunt, de asemenea, afectate de alcool. Aceasta este explicația motivului pentru care alcoolul poate provoca depresie. Uneori, depresia este pe primul loc și oamenii încearcă alcoolul ca o metodă de a scăpa de ea, însă pe termen lung, atât drogurile cât și alcoolul nu fac decât să înrăutățească lucrurile.

În perioada internării pacienta a beneficiat de șapte ședințe de psihoterapie coroborat cu tratamentul alopat specific.

Sinceritatea si abilitatile de analiza ale pacientului cu privire la ambele probleme, atat in relatia cu sine cat si in relatia terapeutica, cresc sansele de ameliorare si de mentinere a unei remisiuni adecvate si de a ramane in zona "curata".

Cuvinte cheie: depresie, anxietate, alcool, psihoterapie.

 

 

Dr. psihoterapeut Ioana Stoleriu

Medic specialist psihiatrie, psihoterapeut.

Licențiată a Facultății de Medicină, Universitatea Independentă Titu Maiorescu București și a  Facultății de Psihologie, Universitatea București. Doctorand.

În prezent angajată a Spitalului de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca. În cadrul spitalului îmi desfășor activitatea ca medic specialist – Secția 3.

Activități desfășurate în cadrul secției: evaluare psihică și diagnostică, tratament psihiatric, evaluare mentala și comportamentala, consiliere legată de menținerea sănătății și activității de recuperare, consiliere situațională / ocupațională / de mediu, consiliere în situații de criză.

 

Titlu prezentare - “Căderea de calciu” – un sindrom psiho-socio-cultural românesc.

Dr. Ioana Stoleriu, Dr. Iolanda Dumitrescu

Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca, Ilfov

Sindromul denumit în mod curent de pacienți "Cădere de calciu" are o prevalență ridicată în populația românească. Din punct de vedere nosologic, "Căderea de calciu" s-ar putea încadra în categoria DSM a sindroamelor circumscrise cultural. Societatea contemporană a devenit un mediu ostil și insecurizant, în care numărul traumelor psihice a crescut foarte mult. Efectul imediat constă în creșterea numărului de tulburări psihice: de la depresii invalidante, la tentative de suicid, la tulburări anxioase, la tulburări de personalitate de tip antisocial, sau la crize conversive. Ultimele (numite în trecut isterii) se caracterizează printr-un polimorfism simptomatic, din care desprindem ca simptom de bază angoasa. Aceasta pune stăpânire pe întreaga subiectivitate a individului, torturându-l prin sentimentul de spaimă ce nu-și găsește sursa. Privită din prisma psihopatologiei, angoasa este o stare dezagreabilă, trăită ca sentiment de insecuritate, fără prezența obiectivă a unui pericol, rezultată din existența simultană, la același individ, a unei dorințe și a apărării contra ei. Angoasa se exprimă prin mecanisme de apărare precum: hipertonie musculară, midriază, tahicardie, hipersudație, polipnee superficială, senzația de lipsă de aer, de nod în gât.

Fiziologic polipneea superficială ventilează inadecvat spațiul traheobronșic, făcând ca schimbul alveolar al gazelor să fie ineficient. Efectul constă într-o hipercapnie pasageră plasmatică care blocheaza ionul de calciu din placa neuromotorie, prin activarea bazelor tampon. Se produce astfel o hiperexcitabilitate neuromusculară, tradusă simptomatologic prin: amețeală, „mână de mamoș” (semnul Trosseau), “trissmus” (semnul Chvostek) – așa zisa „tetanie”.

În aceste situații “dramatice” pacienții ajung mai ales în camerele de gardă ale spitalelor, unde primesc calciu în perfuzii, fiind sancționați cu diagnosticul de: Spasmofilie.

În concluzie: "Căderea de calciu" este tratată cel mai adesea incorect, negându-se terapiile psihiatrice adecvate, producându-se iatrogenizări care agravează și cronicizează tulburarea, cu consecințe negative: în plan psihologic și social pentru pacienți și anturajul lor, în plan economic pentru bugetele acestora sau al caselor de asigurări. Este necesară o trecere în revistă  a semnificațiilor date de pacienți termenilor înlocuitori acestei ”neliniști metafizice”, care “este amețeala care ne cuprinde în fața prăpăstiei timpului, conștiinței naturii și destinului nostru” (H. Ey).

Cuvinte cheie: angoasă, hiperexcitabilitate neuromusculară, terapii psihiatrice adecvate, semnificații psiho-lingvistice ale „căderii de calciu.”

 

Dr. Psih. Mara Adriana Priceputu

Dr. Psih. Mara Adriana Priceputu este  Preşedintele Institutului Român de Psihoterapie Integrativă, Vicepresedinte - Allied Professions,  al European Interdisciplinary Association for Therapy With Children & Young People (UK), Membru al Asociatiei Europene de Psihoterapie Integrativa, doctor în psihologie, Psihoterapeut certificat european (EAP), Formator, supervizor în psihoterapie integrativă si psihologie clinica,  membru in echipe de cercetare si autor a mai multor lucrari din domeniul psihologie clinica si psihoterapie.

Titlu prezentareModalități de colaborare interdisciplinară în vederea însoțirii beneficiarului serviciilor medicale în traseul sau către starea de bine

Dr. Psih. Mara Adriana Priceputu

Institutul Român de Psihoterapie Integrativă

Vă propunem un cadru de comunicare profesională ce va cuprinde prezentarea seturilor de competențelor ale psihoterapeutului integrativ și psihologului clinician specifice colaborării cu alți specialiști evaluării și intervenție în serviciile psihologice în contextul serviciilor de sănătate publică și privată. Putem privi la beneficiarul acestor servicii trecând prin etapele procedurilor de diagnosticare si intervenție atât ca act medical cât și ca proces intrapsihic si interrelațional. Momentul diagnosticării cu o boală somatică/ cronică declanșează mecanisme ce pot fi gestionate construind punți între diabetologie, hematologie, psihiatrie, nefrologie, ortopedie, neurologie, etc., psihoterapie și psihologie clinică. In acest context, vom prezenta patru categorii de competențe ale psihoterapeutului integrativ și psihologului clinician: integritate, responsabilitate, profesionalism, identitate din perspectiva interdisciplinaritații.

INTEGRITATEA PROFESIONALĂ este constituită dintr-un set de elemente:  proceduri de analiză și decizie în contexte personalizate ce necesită raportarea la cadru, coduri de etică și deontologie, valori umane si profesionale. Primordial este a lucra sub semnul deontologiei, la solicitarea clientului utilizând evaluarea și conceptualizarea în vederea dezvoltării obiectivelor și planurilor de intervenție ce vor constitui obiectul unui contract eficient.  Psihoterapeutul/ psihologul clinician este familiarizat cu activitatea celorlalți specialiști și cu politicile de furnizarea de servicii de sănătate, cu sectorul public şi cel privat, precum şi cu domeniile aferente. Integrarea cu onestitate în variatele modalități prin care beneficiarii pot avea acces la servicii de sănătate fizică și psihică de specialitate prin insoțirea spre accesarea resurselor şi facilităţi din domeniul sănătaţii. Tabloul psihologic integrativ al persoanei diagnosticate cu o boală cronică implică nevoi psihoemoționale de specialitate. Beneficiul este acela de utilizare a tuturor resurselor atat fizice cat și psihice în complianța la tratamentele specializate. Așezarea în echipa cu onestitate și investire sporește eficiența.

RESPONSABILITATEA PROFESIONALĂ aduce în prim plan elementele de exercitare a competențelor urmând proceduri clare în însoțirea clienților către servicii psihologice și medicale urmărind traseul benefic pentru acesta. Relaţionarea cu alţi profesionişti din domeniu medical pentru stabilirea de criterii și proceduri, acceptate de comun acord și asumarea sferei de acțiune specifică.

PROFESIONALISMUL ca manifestare în exercitarea competențelor de management a serviciilor psihologice urmarind standarde de calitate, tehnici și intervenții standardizate cu evaluare permanentă în sensul împlinirii obiectivelor. Profesionalismul înseamnă a privi cu o buna capacitate de conștientizare atât la competență cât și la limita specializării.

IDENTITATEA PROFESIONALĂ cuprinde repere ale identitătii psihoterapeutului și psihologului clinician cu o practică profesională, autonomă si responsabilă, ce implică proceduri de management si administrare eficiente. Propunem să privim împreună la  (1) competențele de perfecționare continuă, (2) la ceea ce înseamnă a fi prezent în comunitatea profesională și  (3) la colaborarea cu alți specialiști, (4) competențele  gestionării mai multor specializări în psihologie și/sau mai multor profesii, (5) urmărirea cercetărilor din domeniu și (6) pregătirea continuă pentru devenirea și desăvârșire profesională.

Metode  interdisciplinare ale psihoterapiei integrative și psihologiei clinice în servicii medicale și conexe actului medical: informarea corpului medical despre implicații psihologice și relaționale la diagnosticare și pe întreg parcursul intervențiilor medicale prin dezvoltarea și menținerea bunelor relații cu alți specialiști: ceea ce implică  (1) să aibă un rol activ în cadrul comunităţii profesionale prin elaborare de materiale informaive, broșuri, ghiduri și prin crearea în echipa a procedurilor de lucru noi adaptate situațiilor specifice cu caracteristici unice;  (2) să participe la activități cu alți specialişti (sedințe de lucru, forumuri regionale, simpozioane, conferinţe); (3) să participe efectiv în abordările inter- şi multi-profesionale asupra sănătăţii; (4) să facă schimburi relevante de informaţii; (5) să încurajeze şi să dezvolte un  climat constructiv de lucru ce implică respect reciproc şi cooperare; (6) să identifice resursele şi reţelele ce ar putea fi folosite în beneficiul serviciului, al practicii şi, astfel,  în folosul beneficiarului; etc.

Obiective ale psihoterapeutului integrativ și psihologului clinician includ evaluarea stării psihice prezente și dezvoltare personal și/sau intervenție pentru restructurarea identității personale  cu integrarea caracteristicilor prezente ale sănătății. Însoțire în construirea unui nou stil de viață adaptăt.

Activitatea in echipa interdiciplinara va dezvolta metodologia contractului cadru in serviciile de sanatate publica prin adeziunea la un cadru etic şi la principiile bunei practici terapeutice si conformarea si dezvoltarea continua a legislaţiei relevante, codurile de practică, ghidurile profesionale, principiile operaţionale interne. Sunt evidente nevoile de concepere şi implementare de politici  şi strategii pentru relaţionarea şi colaborarea cu alte echipe si autorităţi prin elaborarea de proceduri de colaborare, consemnare in documentele medicale, protocoale ce releva traseul beneficiarului in demersurile sale pentru redobandirea sanatatii si calitatii vetii.

In concluzie punțile între specializări și servicii sunt demne de o abordare matură a timpului prezent și viitorului pentru integrarea resurselor acestora în slujba starii de bine a individului și societății. Toate acestea vor aduce servicii integrate de calitate cu eficiență maximă în condițiile date ale beneficiarului și contextului acestuia.

Sistemul IRPI: Integritate, Responsabilitate, Profesionalism, Identitate

Cuvinte cheie: psihoterapie, psihologie clinica, starea de bine, calitatea vietii, interdisciplinar, echipa pentru sanatate, traseul beneficiarului, politici de sanatate, complianță.

 

Dr. Iolanda Dumitrescu

Medic primar psihiatrie, director medical interimar al Spitalului de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Balaceanca si coordonator sectia IV postcura toxicomani cu specific pentru dependentele de alcool.

Formare profesionala in Psihoterapie Familiala, Interviu Motivational, Managementul Serviciilor de Sanatate.

Autor si lector de cursuri acreditate OAMMR pentru asistentele medicale (Resuscitarea cardio-pulmonara, Abordarea pacientului agitat si agresiv, Gestionarea conflictelor, Tulburarile de constienta si deliriumul).

Autor si coautor de lucrari de specialitate publicate in cadrul unor conferinte nationale si internationale; lucrari publicate in reviste de specialitate ca membru al grupului de Cercetare al Asociatiei Europene a Medicilor Rezidenti in Psihiatrie (European Psychiatry, BMC Psychiatry); lucrarile abordeaza in special tematici din sfera eticii psihiatrice (atitudinea personalului medical cu privire la pacientii psihiatrici si modul de prescriere a tratamentelor psihotrope, contentia in terapie intensiva) precum si patologii psihiatrice particulare ce presupun dificultati diagnostice si terapeutice (sindromul de lob frontal posttraumatic, ADHD la pacientul adult).

 

Titlu prezentareCaderea de calciu – o cercetare pilot asupra modelelor socio-medicale din perspectiva pacientului

Dr. Iolanda Dumitrescu1,2, Dan Vartic1, Georgeta Zamfir1,3, Cristina Mandache1,4, Alina Petre1,5, Ioana Stoleriu1,3, Ioannis Roussos1,6

1 Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu Balaceanca, Ilfov

2 Clinica Liberty Medical Center Stefanesti, Ilfov

3 S.C Endemedica S.R.L, Popesti Lerdeni, Ilfov

4 S.C. Clauet Com S.R.L, Bucuresti

5 CMI Cheoseaua Cristina, Balaceanca, Ilfov

6 Centrul Medical Peris, Ilfov

Sindromul denumit in mod curent de catre pacienti "Cadere de calciu" are o prevalenta crescuta in populatia romaneasca. Nu exista cercetari publicate cu privire la demografia sau caracteristicile legate de boala in aceasta populatie de pacienti. Din punct de vedere nosologic, "Caderea de calciu" s-ar putea incadra in categoria DSM a sindroamelor circumscrise cultural. Desi adresabilitatea e mare catre toate nivelurile de asistenta medicala (medici de familie, ambulator de specialitate, unitati primiri urgente) patologia este monitorizata deficitar in dinamica.

Metodologia studiului consta intr-o cercetare de tip observational a populatiei de pacienti care s-au prezentat pentru consultatie in decurs de o luna in cadrul a 5 cabinete ambulatorii de specialitate psihiatrie din Bucuresti si Ilfov. S-a utilizat un chestionar anonim, autoadministrat, cu 20 de intrebari de tip inchis, de tip scala analogica vizuala si intrebari inchise care permit si raspuns deschis. Primele 10 intrebari se adreseaza intregului lot de respondenti si cuprinde date demografice si date despre credintele cu privire la etiologia sindromului iar ultimele 10 doar populatiei de pacienti identificati (simptome, adresabilitate, tratament, aderenta, nivel de distres perceput).

Se constata prevalenta mare a cazurilor in esantionul selectat (52%), cu un risc relativ mai mare pentru femei (4,4). 79% dintre respondenti considera ca etiologie "o manifestare a stresului" sau "o boala organica". Episodul acut este investit cu un nivel mediu de distres de 6.76 din 10 iar nivelul mediu de impact asupra calitatii vietii perceput de pacient este de 4.66 din 10. Metodologia studiului (esantion selectat) si lotul redus nu permite extrapolarea rezultatelor in populatie.

Concluzii: "Caderea de calciu" este un sindrom cultural psiho-organic putin cercetat in ciuda prevalentei mari si a nivelului crescut de impact asupra calitatii vietii. Este necesara cercetarea sistematica a acestui sindrom din punct de vedere epidemiologic si fiziopatologic, incadrarea nosologica adecvata si elaborarea unor ghiduri de tratament standardizate.

 

 

Psih. Raluca Nica

Activează în domeniul sănătății mintale din anul 1995 și este de profesie psiholog. Este director executiv al Ligii Române pentru Sănătate Mintală și de-a lungul carierei sale a elaborat, dezvoltat și implementat în calitate de coordonator de proiect peste 20 de proiecte în domeniu. De asemenea a participat activ la elaborarea legislației și a strategiilor din domeniul sănătății mintale.

 

Titlu prezentare - Soluții inovative pentru sănătatea copiilor

Psih. Raluca Ileana NICA

Liga Română pentru Sănătate Mintală

Proiectul Ligii Române pentru Sănătate Mintală intitulat „Soluții inovative pentru sănătatea copiilor” și-a propus să contribuie la dezvoltarea competențelor profesionale specifice pentru personalul medical din structurile de psihiatrie pentru copii, medici de familie și medici pediatri din România, care intervin în cazul copiilor diagnosticați cu tulburări de sănătate mintală. Perioada de desfășurare a proiectului a fost de 3 ani:  aprilie 2011 – martie 2014.

Proiectul a fost finanțat din Fondul Social European, POSDRU 2007-2013, Axa prioritară nr. 3 - „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenție 3.2. „Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”.

Proiectul a promovat activități inovatoare menite să crească productivitatea și eficiența muncii unor profesioniști care interacționează cu copii diagnosticați cu tulburări pentru care în Romania abia se construiesc/ testează modele de evaluare/intervenție și scheme de tratament.

Obiectivele proiectului au urmărit:

- Elaborarea unui program de formare profesională în vederea dezvoltării competențelor profesionale specifice ale personalului medical din structurile de psihiatrie pentru copii, ale medicilor de familie și medicilor pediatri, în scopul cresterii calității și eficienței muncii;

- Formarea profesională pentru personalul medical din structurile de psihiatrie pentru copii, pentru medici de familie și medici pediatri, în vederea implementarii unui model de evaluare și interventie inovativ, în acord cu principiile psihiatriei comunitare și ale promovarii performanței în sistemul de îngrijiri de sănătate mintală din Romania.

 

 

Dr. Vlad Bogdan Stroescu

A absolvit Facultatea de Medicină la București în 2004, in prezent medic specialist psihiatrie in sistemul medical privat. După rezidențiatul de psihiatrie la Spitalul Al. Obregia, a efectuat un stagiu de post-internat de urgențe psihiatrice în Metz, Franța. Din 2010 lucrează în ambulator, în clinicile Medlife.

Este doctorand al Institutului de Antropologie „Francisc Rainer” cu o cercetare privind particularitățile empatiei la profesioniștii sanitari.

Are o continuă activitate de popularizare și sensibilizare în presa centrală și culturală, editorialist.

 

Titlu prezentare - Combaterea stigmei asociate tulburărilor psihice în medicina primară și comunitară

Dr. Vlad-Bogdan Stroescu

Deși tulburările psihice (tulburări depresive, de anxietate, psihoze, adicții), inclusiv urgențele psihiatrice (printre care proeminent e riscul suicidar dar nu numai) au fost dintotdeauna prevalente în populațiile umane, corelația liniară dintre fenomenele negative sociale (depresia financiară, șomaj, precaritatea generală a protecției sociale) și unele dintre acestea (de la atacuri de panică la suicid) face ca populația afectată de tulburări psihice să fie astăzi heterogenă și larg răspândită, iar solicitările de îngrijire primară în aceste situații să fie comune. Cu toate acestea, percepția stigmatizantă și autostigmatizantă asupra persoanelor cu suferințe psihice le situează pe acestea într-un spațiu simbolic marginal, alienant, indezirabil. Această discrepanță dintre realitatea medicală și epidemiologică pe de-o parte, și percepția laică, pe de alta, are două potențiale consecințe nefaste. Prima este eșecul în a acorda îngrijiri adecvate acestor oameni, prin abținerea de adresare către profesioniștii sănătății mintale și generale la mai multe niveluri (pacient, familie, grup socio-profesional și uneori îngrijitor primar). A doua este necesitatea în a ne proteja pacienții de presiunea stigmatizantă continuă a mediilor în care acesta există, fără a recurge la excluderea sau izolarea de acestea. Ambele prezintă provocări importante  și adesea necesită curajul de a regândi relația pe care o avem cu pacienții noștri și familiile lor dincolo de minima intervenție, pentru fiecare caz în parte.

Medicina primară are o poziție privilegiată în această provocare, ca primă interfață cu rețeaua complexă de interacțiuni sociale a celor afectați.

Prezentarea se dorește o trecere sumară în revistă a consensurilor privind strategiile de combatere a stigmatizării în medicina primară, precum și exemplificare unor situații speciale întâlnite în practică.

Cuvinte cheie: tulburare psihică, medicina primară, stigmat, grup social, relație terapeutică.

 

 

Prof. Univ. Dr. Mirela Manea

Profesor universitar, Universitatea de Medicina si Farmacie „ Carol Davila”, Facultatea  de Medicina Dentara, Sef Disciplina de Psihiatrie si Psihologie. Medic sef sectie Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” Bucuresti.

Autor si coautor a 11 manuale de specialitate, membru a asociatiilor profesionale din tara si strainatate.

Responsabilitati in pregatirea studentilor, masteranzilor de la UMF „Carol Davila”, a medicilor rezidenti in procesul de instruire.

Coordonator in cadrul Scolii Doctorale a 10 doctoranzi.

 

Titlu prezentare – Depresia la varsta inaintata

Prof. Dr. Mirela Manea

UMF “Carol Davila”, Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”

Depresia este o tulburare afectiva frecvent intalnita in randul populatiei globului, cu o simptomatologie centrata pe tristete, lipsa de interes, modificari ale somnului si ale apetitului, dar si scaderea calitatii vietii prin demisia familiala si sociala. Varsta de debut este diferita , ea se poate intalni si la 19 ani, dar si la peste 80 de ani, mai frecvent la femei decat la barbate.

Diagnosticarea precoce, corecta, ca si initierea terapiei adecvata varstei a treia vor face ca persoanele afectate sa beneficieze de o reintegrare in familie. Durata tratamentului este stabilita de medicul specialist si va trebui sa se suprapuna pe toata durata afectiunii in conditia in care tulburarea depresiva este o afectiune cronica asemanatoare cu bolile ssomatice precum HTA, Diabet Zaharat, etc.

De notat ca la varsta inaintata sunt frecvent intalnite si alte afectiuni comorbide a caror evolutie este influentata in mod negativ de depresie.

In acest context se impune decelarea rapida a semnelor si simptomelor pentru stabilirea schemei terapeutice a fiecarui pacient in parte, deoarece depresia se poate asocial cu anxietatea, consumul de substante, dar si cu suicidul.

 

Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru

Profesor universitar, medic primar medicină internă şi geriatrie-gerontologie. Conduce Catedra de Geriatrie și Gerontologie a U.M.F. “Carol Davila" București și este șef al Clinicii Universitare de Geriatrie Gerontologie și Gerontopsihiatrie a Spitalului Universitar Clinic de Urgenţă “Elias”.

În anul 2000 a înființat Fundația Ana Aslan Internațional în cadrul căreia a dezvoltat Departamentul de cercetare şi educaţie - Ana Aslan International Academy of Aging, precum și Centrul pentru Diagnosticul și Tratamentul Bolilor de Memorie şi Recuperare Neurologică.

Este membru în consiliul a 12 asociaţii profesionale naţionale şi internaţionale, reprezentant național, expert internațional şi coordonator centru de excelență in România al EADC (Consortiul European al Bolii Alzheimer) şi EPMA România (Asociatia Europeana de Medicina Predictiva, Preventiva si Personalizata).

S-a implicat ca şi coordonator și investigator principal al centrului pilot de cercetare, evaluare si validare a platformelor, în 15 proiecte finanțate de Comisia Europeană. Începând cu anul 2009 îndeplinește funcția de Preşedinte al Comisiei Naţionale Consultative de Geriatrie Gerontologie a Ministerului Sănătății. Este autorul a 14 cărți și a peste 120 lucrări știintifice publicate în reviste cotate ISI sau indexate în baze de date internaționale.

Titlu prezentare - Stress-ul cotidian: prieten sau dusman? Cum cuantificam impactul stress-ului in contextul imbatranirii precoce?

Șef Lucr. Univ. Dr. Mihail Cristian Pirlog

Șef Lucrări Universitar, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, Facultatea de Medicină. Director al Departamentului de Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova. Sociolog, Clinica I Psihiatrie – Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova. Doctor în Medicină, Specializarea Psihiatrie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, 2012. Master în Managementul Unităților Spitalicești, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, 2009. Fogarty Fellowship, University of California Berkeley, Nicholas C. Petris Center on Health Care Markets and Consumer Welfare, Berkeley, USA, 2012. Review Editor Frontiers in Public Mental Health, Swiss

 

Titlu prezentare – Stigma bolilor psihice: element de amplificare a costurilor socio-economice ale tulburării depresive

Sef Lucr. Dr. Mihail Cristian Pirlog

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

Datele furnizate de literatura de specialitate indică bolile psihice drept cel mai important grup de afecțiuni cronice din punct de vedere al prevalenței, un adult din trei fiind diagnosticat anual cu o astfel de tulburare (Kessler et al., 2009), precum și al poverii bolii la nivel global, povară transpusă în costuri sociale și economice semnificative. La nivelul Uniunii Europene, studiile epidemiologice au relevat faptul că 38.2% din totalul populației este afectată de o tulburare psihiatrică, (164.7 milion persoane), dintre care depresia se regăsește la la 30.3 milioane (Wittchen et al, 2011). Costurile economice directe și indirecte ale bolii sunt amplificate de motive precum intervalul foarte mare între debutul real al bolii și primul consult psihiatric, subdiagnosticarea depresiei și consumul exagerat de servicii medicale generat de un management terapeutic ineficient, la care se adaugă scăderea randamentului profesional, prin prezenteism și absenteism (Wang et al., 2004). Stigma și discriminarea asociate bolilor psihice capătă în acest context un important rol amplificator, efectele sociale la nivelul pacientului și familiei acestuia constituind piedici importante pentru o abordare terapeutică precoce și un raport eficiență-cost pozitiv.

Cuvinte cheie: stigma, discriminare, depresie, management terapeutic

 

Dr. Mihai Bran

Medic specialist psihiatru din 2012, Spitalul Clinic Colțea. Doctorand UMF "Carol Davila", unde studiaza complicatiile psihiatrice induse de tratamentul radioterapeutic in cazul pacientilor cu tumori cerebrale.

A absolvit un master de Biostatistica in cadrul Facultatii de Matematica si Informatica, Universitatea Bucuresti si a urmat cursurile de formare in psihoterapie scurta strategica.

Membru co-fondator al Centrului pentru inovare in domeniul medical Inomedica, implicat in dezvoltarea platformelor www.depresiv.ro si www.schizofrenia.ro, precum si a aplicatiei HADS.

Titlu prezentare - Screening-ul depresiei și anxietății: o abordare modernă

Conf. Dr. Maria Ladea1, Dr. Mihai Bran

1Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”

2Spitalul Clinic Coltea

 

Conf. Univ. Dr. Maria Ladea

A absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti si s-a format ca psihiatru in Bucuresti si Paris. La intoarcerea de la Paris a obtinut titlul de Doctor in stiinte medicale, cu lucrarea: “Validitatea principalelor scale de evaluare a depresiei si anxietatii in psihiatria clinica”.

In prezent este medic primar psihiatru, Sef Sectie III a Spitalului de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia” din Bucuresti.

A publicat articole in reviste internationale referitoare la aspecte epidemiologice si terapeutice ale afectiunilor afective si a psihozelor. Este implicata in programe nationale si internationale de cercetare.

 

Titlu prezentare - Screening-ul depresiei și anxietății: o abordare modernă

Conf. Dr. Maria Ladea1, Dr. Mihai Bran2

1Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”

2Spitalul Clinic Coltea

 

Introducere: Depresia si tulburarile de anxietate reprezinta o patologie tot mai des intalnita in cabinetele psihiatrilor dar si in cele ale medicilor de familie. Numeroase cercetari confirma existenta unei relatii directe dintre incidenta acestor tulburari si nivelul stresului asociat evolutiei societatii in care traim.

Material si metoda: Pentru a oferi un instrument facil de depistare si evaluare a depresiei si a tulburarilor de anxietate, a fost adaptata pentru utilizarea in mediul online (aplicatie web, aplicatie pentru smartphone) varianta in limba romana a scalei Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS).

Rezultate: Cu un design simplu si o interfata facil de utilizat scala HADS este acum disponibila gratuit pe platforma www.depresiv.ro. Variante pentru platformele mobile (Android si iOS) sunt de asemenea disponibile gratuit.

Concluzii: In contextul utilizarii tot mai frecvente a internetului dar si al aplicatiilor pentru smartphone in scopuri medicale, dezvoltarea acestei solutii faciliteaza accesul atat al populatiei generale cat si al medicilor de familie sau al specialistilor in sanatate mintala la un instrument de screening usor de folosit si interpretat.

Cuvinte cheie: depresie, anxietate, screening, online

 

Dr. Valeria Herdea

Medic primar medicina de familie - profil pediatrie. Instructor formator MF.   Presedinte si membru fondator AREPMF (Asociatia Romana prntru Educatia Pediatrica in Medicina de Familie), CMI Dr. Valeria Herdea.

 

Titlu prezentare – Suicidul în România

 

 

Dr. Ileana Lucia Brînză

Medic primar medicină de familie, instructor formator MF.

Vicepresedinte si membru fondator ARE-HTA (Asociatia Romana de Educatie in Hipertensiune), Vicepresedinte si membru fondator AREPMF (Asociatia Romana prntru Educatia Pediatrica in Medicina de Familie), Presedinte de Onoare a Soc. Medicilor de Familie Braila.

A participat permanent la proiecte profesionale, studii nationale sau internationale, a scris in reviste medicale de specialitate si nu numai.

A fost coautor in studiul pilot fragilitate vârstnic “The psychometric qualities of the Groningen Frailty Indicator in Romanian community-dwelling old citizens” in Family Practice (http://fampra.oxfordjournals.org/content/current) si autor capitol carte medicala “Probleme de iatrogenie și geriatrie” publicata la Ed. “Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași

In practica medicala a aplicat cu succes cunostintele de psihopedagogie, consiliere educationala si coaching.

Ca lider al Societatii Medicilor de Familie Braila a fost timp de 5 ani membră a Comisiei Consultative de Medicină de Familie a Ministerului Sănătății. Recunoasterea activitatii desfasurate a fost marcata de  acordarea Premiului de Excelența pentru Medicina de Familie, la Gala Premiilor Medic. Ro. si a Diplomei de Excelența pentru Medicina de Familie acordată de Asociația Jurnaliștilor în Domeniul Medical.

 

Titlu prezentare – Sindromul de burnout

Dr. Ileana Brînză, Dr. Valeria Herdea

 

Reprezinta o afectiune subdiagnosticata in lumea medicala. Rezultatul consumului psihologic al celor aflati in slujba pacientilor, fara a beneficia ei insisi de monitorizare psihologica periodica.

Majoritatea cadrelor medicale nu solicita ajutor, intrucat pot genera un lant de reactii negative (marginalizarea, excluderea) din partea colegilor lor. Persistenta timp indelungat a conditiilor care au dus la aceasta stare, negarea situatiei, lipsa ajutorului profesional specializat, duc la modificarea profilului profesional si uman al cadrului medical respectiv: scaderea randamentului profesional, lipsa de comunicare cu pacientii, apoi cu colegii, iata cateva trepte care duc la instalarea acestei afectiuni, in aparenta ”tacute”.

In acest tip de patologie este esentiala interventia specializata: psihoterapie individuala/de grup; grupuri Balint; coaching: medici antrenati pe acest tip de abordare, care lucreaza individual sau in grup cu cadre medicale.

Coaching: posibilă listă de întrebări ajutătoare, în dialogul interior al medicului:

1) Ce este cu adevărat important, pentru sănătatea mea, acum?

2) Cum văd eu problema mea de sănătate, ce știu și ce nu știu despre ea?

3) Ce vreau să schimb în starea mea de sănătate?

4) Care este motivul (ex: să pot munci/iubi/cânta/dansa/plimba...să fiu independent, capabil să mă autoîngrijesc...) pentru care-mi doresc îmbunătățirea stării de sănătate?

5) Ce avantaje voi avea, eu și cei dragi mie, de la această schimbare?

6) Ce am făcut până acum pentru asta?

7) Ce am îmbunătățit deja?

8) Cât de departe am ajuns pe drumul unei sănătăți mai bune?

9) Care sunt resursele (ex: fizice, psihice, afective, financiare, știintifice...) pe care mă pot baza?

10) Ce sunt dispus să fac, ce voi face și ce nu voi face pentru îmbunătățirea stării de sănătate?

 

Dr. Elena Brănaru

Medic primar neuropsihiatru, Doctor in stiinte medicale. Coordonator Centrul de Prevenire a Suicidului la Copii si Adolescenti - Spital Clinic Prof. Dr. Alex. Obregia Bucuresti. Lector Centrul de Formare Fracaritatis- specializare in psihiatrie pentru asistenti medicali.

Titlu prezentare – Noi servicii de sănătate mintală în România

Dr. Elena Brănaru1, As. Valentina Neacsu

Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alex. Obregia”

Centrul de prevenire a tentativelor de suicid la copii şi adolescenţi funcţionează în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alex. Obregia” din data de 2 noiembrie 2009. Acest tip de serviciu este o premieră în domeniul sănătăţii mintale şi corespunde normelor europene de sănătate mintală. În prezent activitatea lui continuă proiectul “Centrul de Criză” declarat câştigător al Programului Leonardo da Vinci în anul 1996. Activităţile suplimentare desfăurate în cadrul “Centrului de prevenire a tentativelor de suicid la copii şi adolescenţi” sunt consecinţa realităţii obiective a contextului socio-cultural românesc, respectiv frecvenţa mare a conduitelor autoagresive la copil şi adolescenţi. Important este de a descoperi pe cel care ar putea experimenta un astfel de gest suicidar

Cuvinte cheie conduita autodistructiva, vulnerabilitate, prevenire suicid, mentalitate, comunicare

 

 

 

Dr. Claudia Dima

Medic primar, sănătate publică și management  cu activitate  de peste 20 de ani dedicată progresului  sănătății publice,  în cercetare, administrație sanitară, promovare a sănătății  și educație pentru sănătate și experiență de lucru în Europa și Statele Unite ale Americii. În prezent lucrează la Institutul Național de Sănătate Publică din România.

Preocupările sale au inclus mai multe teme de sănătate, inclusiv bolile transmisibile și netransmisibile, sănătate orală, sănatate mintală, comportamente de sănatate și comunicare în sănătate.

Absolventă a Programului ”International Fellows Leadership for Health”, 2003-2004, George Washinton University.

Co-fondator în anul 1997 al revistei Management în Sănătate, editată în prezent de Şcola Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar.

Membru în comitetelor de organizare al Congreselor internaționale co-organizate la București de către Asociația Mondială de Psihiatrie, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, Societatea Națională de Medicină de Familie și Asociația Română de Sănătate Publică și Managment Sanitar: Primary Care, Mental Health & Public Health Integration: The Catalytic Role of Information and Communication Technology (ICT), 2013; Primary Care Mental Health: Innovation and Transdisciplinarity, 2015.

Coautor al studiului “Screeningul simptomelor depresive în asistența primară și corelații privind comorbiditatea în România”, 2012, realizat de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog în colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică și Asociația Medicilor de Familie din România.

 

Titlu prezentare - Promovarea politicilor de sănătate mintală bazate pe dovezi

Dr. Claudia Dima

Institutul Național de Sănătate Publică, București-Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

 

Introducerea. Politicile de sănătate mintală reprezintă un set organizat de valori, principii și obiective pentru îmbunătățirea sănătății mintale și reducerea poverii tulburărilor psihice într-o populație. Acestea furnizează o viziune pentru viitor și ajută la stabilirea unui model de acțiune.

Materialul si metoda: sunt reprezentate de revizuirea literaturii despre politicile de sănătate mintală  și cele  bazate pe dovezi.

Rezultatele: Politicile de sănătate mintală sunt influențate atât de factori ai mediului politic-   resurse, experiență, raționament, contextul politic și valori, grupuri de presiune (media, societatea civilă, lideri de opinie,etc)  cât și de factori tehnici (ex. evidențe). Evidențele/dovezile reprezintă factorii ce trebuie să se afle în centrul elaborării și implementării politicilor de sănătate mintală. Dezvoltarea politicilor de bună calitate de depinde de informații de înaltă calitate, provenite dintr-o varietate de surse - cunoștințe de specialitate, cercetări locale, naționale și internaționale existente, statistici, consultarea părților interesate, evaluarea politicilor anterioare, cercetări noi, dacă este cazul,  sau surse secundare, inclusiv internetul. Pentru a fi eficace, evidențele trebuie să fie furnizate de către, și / sau să fie interpretate de către experți în domeniu care colaborează îndeaproape cu factorii de decizie politică.

Concluziile.  Fără politici bazate pe dovezi și coordonare, fragmentarea și ineficiențele în sistemul de sănătate vor diminua impactul oricărei intervenții de sănătate mintală. Politicile de sănătate mintală bazate pe dovezi contribuie la eficacitatea și eficiența intervențiilor, orientarea serviciilor de sănătate către satisfacerea nevoilor pacienților, ceșterea responsabilității, îmbunătățirea procesului democratic și restabilirea încrederii populației în autoritățile de sănătate.

Mesajele cheie. Planificați și integrați strategic cercetările în politicile de sănătate mintală; astfel veți face posibiliă elaborarea unor politici bazate pe dovezi.  Rezultatele cercetărilor, cunoștințele rezultate și evidențele trebuie diseminate și făcute accesibile la timp, tuturor celor care elaborează și implementează politicile.

Cuvinte cheie: politici de sănătate mintală, dovezi

 

 

 

Ultima modificare Vineri, 08 Mai 2015 20:43
Login pentru a posta comentarii

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

© Copyright 2012.

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

IRPI este o organizaţie profesională, non-guvernamentală care activează în domeniul psihologiei şi psihoterapiei integrative, acreditată de Colegiul Psihologilor din România şi Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă.

Site administrat de www.websystem.ro