INSTITUTUL ROMAN DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

Selectie rapida

Terapia schemelor în tulburarea de personalitate borderline – partea a treia Recomandat

Marţi, 06 Iulie 2010 04:01 Scris de  IRPI Admin
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

personalitatea borderline

Originile tulburarii de personalitate borderline

Factori biologici

S-a observat ca majoritatea pacientilor cu TPB au un temperament intens emotiv si labil. Trei sferturi dintre ei sunt femei (Gunderson, Zanarini, & Kisiel, 1991). De aici s-ar putea sa rezulte diferentele temperamentale. Femeile sunt mai predispuse la temperamente instabile. Se poate, insa, ca diferentele sa se datoreze si factorilor de mediu. Statisticile arata ca fetele sunt mai des abuzate, aceasta fiind o caracteristica des intalnita in trecutul pacientilor cu TPB (Herman, Perry, & van de Kolk, 1989). Fetele sunt mai des submisive si li se interzice mai des sa isi exprime furia.

Se poate, totusi, ca barbatii cu TPB sa fie un grup subdiagnosticat. La barbati, tulburarea se manifesta diferit. Ei au, de obicei, temperamente mai agresive si e mai probabil sa devina dominanti, sa fie agresivi cu ceilalti, mai degraba decat sa devina autoagresivi. De aceea, probabil ca la ei e mai usor de diagnosticat tulburarea de personalitate narcisica sau cea antisociala (Gabbard, 1994), chiar daca schemele subiacente sunt similare cu cele ale femeilor care sufera de TPB.

Factorii de mediu

Jeffrey Young si echipa sa au identificat patru factori, in mediul familial, care interactioneaza cu aceasta presupusa predispozitie biologica si care, impreuna, duc la tulburarea de personalitate borderline.

1. Mediul familial este nesigur si instabil. Absenta sigurantei este rezultatul abuzului si/sau al abandonului. Majoritatea pacientilor cu TPB au fost supusi in copilarie abuzurilor de natura fizica, sexuala sau verbala. Daca pacientul nu a suferit niciun abuz propriu-zis, atunci, in cele mai multe cazuri, s-a confruntat cu pericolul permanent al unei furii explozive. Sau se poate, de asemenea, ca pacientul sa fi asistat la abuzul asupra unui membru al familiei. Se poate ca el sau ea sa fi fost lasat singur perioade indelungate sau lasat in grija cuiva abuziv. De exemplu, se poate intampla ca unul dintre parinti sa il abuzeze pe copil, in timp ce celalalt parinte neaga asta si astfel faciliteaza comportamentul abuziv. O alta posibilitate este ca figura parentala primara sa fie inconsecventa, asa cum e cazul parintilor cu dispozitii emotionale extreme sau cu probleme de abuz de substante. In loc sa se simta in siguranta, copilul simte adesea ca e pe teren instabil sau se simte terifiat.

2. Mediul familial nu ofera suficient suport emotional. Relatiile timpurii sunt deficitare. Copilului ii lipsesc grija, caldura fizica, empatia, apropierea emotionala, sustinerea, protectia unui parinte. Unul sau ambii parinti (dar cu precadere figura parentala primara) sunt indisponibili emotional si dau dovada de lipsa empatiei. Emotional, copilul se simte singur.

3. Mediul familial este punitiv si nu ofera sustinere. Pacientii cu TPB nu cresc in familii care ii accepta, ii iarta si ii iubesc. Familiile lor sunt critice, ii resping, ii pedepsesc dur atunci cand gresesc si nu ii iarta pentru greselile lor. Pedepsele sunt extreme. Copii fiind, pacientii cu TPB au simtit ca nu au nicio valoare, ca sunt rai, malefici, murdari, s.a.m.d. si nu copii normali, dar care s-au purtat urat.

4. Mediul familial obliga copilul la submisivitate. Familia nu permite copilului sa aiba nevoi si emotii. Exista, de cele mai multe ori, reguli implicite legate de ce poate sau nu spune si simti copilul. El primeste mesajul: “Nu-ti arata sentimentele. Nu plange cand te doare. Nu te enerva daca cineva se poarta urat cu tine. Nu cere ce vrei. Nu fi vulnerabil si autentic. Ai voie sa fii numai cine vrem noi sa fii.” Parintele se infurie si pedepseste copilul atunci cand acesta exprima durere emotionala (mai ales tristete sau furie).

personalitate borderline partea a treia

Atunci cand pacientul cu tulburare de personalitate borderline este suicidal sau parasuicidal, terapeutul trebuie sa identifice modul din care apare acest impuls. E vorba de Parintele punitiv care vrea sa il pedepseasca pe pacient? Sau Copilul abandonat vrea sa puna capat singuratatii intolerabile? E vorba de Protectorul detasat care incearca sa se retraga din fata durerii emotionale prin durere fizica, sau, dimpotriva, vrea sa simta ceva, sa strapunga amorteala? Sau, poate, impulsul vine de la Copilul furios si impulsiv, care vrea sa se razbune pe cineva apropiat? Pacientul are motive diferite pentru a incerca sa se sinucida, iar terapeutul lucreaza cu acest impuls in functie de modul care l-a generat.” (“Schema Therapy, A Practitioner`s Guide”, Jeffrey Y. Young, Janet S. Klosko şi Marjorie E. Weishaar)

Ultima modificare Marţi, 28 Februarie 2012 00:37
IRPI Admin

IRPI Admin

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

E-mail Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Login pentru a posta comentarii

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

© Copyright 2012.

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

IRPI este o organizaţie profesională, non-guvernamentală care activează în domeniul psihologiei şi psihoterapiei integrative, acreditată de Colegiul Psihologilor din România şi Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă.

Site administrat de www.websystem.ro