INSTITUTUL ROMAN DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

Selectie rapida

I.R.P.I.

Categoriile copii

Psihologie clinica (2)

 

Repere privind formarea și practica în psihologie clinică

 

I. Delimitări conceptuale

Psihologia clinică este o ramură distinctă a psihologiei, care deține propriile standarde de cercetare fundamentală și aplicată.

Din punct de vedere conceptual, psihologia clinică este ştiinţa care studiază factorii psihologici implicaţi în starea de sănătate şi de boală. (APA; David, 2006). Structural si functional, avem în vedere două componente fundamentale ale acestei științe:

1.          Investigarea mecanismelor psihologice implicate în promovarea și optimizarea sănătății, pe de o parte, și prevenirea patologiei, pe de altă parte.;

2.         Investigarea mecanismelor psihologice implicate  în patologie.

Cu alte cuvinte, la nivel general, psihologia clinică are în vedere investigarea mecanismelor psihologice implicate în sănătate și boală, iar în mod particular, mecanismele psihologice implicate în sănătatea și patologia psihică.

Există câteva caracteristici specifice psihologiei clinice (David, 2006):

1.         Spre deosbire de neuroștiințe, care nu au că obiect de studiu apartenența culturală a persoanei, psihologia clinică ia în considerare acest aspect în cadrul investigației specifice;

2.         Acoperă toate etapele de vârstă, deținând un instrumentar de metode și tehnici specifice fiecărei categorii (copil, adoelscent, adult, vârstnic). Astfel, în cadrul investigației clinice, se ține cont de factorii și trăsăturile specifice etapei de dezvoltare, stadiul personalității și al intelectului, prevalența anumitor afecțiuni specifice etapei de vârstă.

3.         Ca factori majori care definesc acest domeniu, avem în vedere aspectele de etică și deontologie, psihologia clinică fiind prima ramură aplicată a psihologiei care a implementat proceduri validate științific în cercetare și practică.

4.         Psihologia clinică are un aspect important care privește prevenția tulburărilor psihice și promovarea sănătății, deseori puțin luat în considerare, existând, de altfel, tendința de a confundă domeniul cu patologia.

În România, profesia de psiholog/psiholog clinician este reglementată de Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică. ( poate fi consultată aici: http://www.copsi.ro/legi/legea-nr-213-2004-privind-exercitarea-profesiei-de-psiholog-cu-drept-de-libera-practica-infiintarea-organizarea-si-functionarea-colegiului-psihologilor-din-romania ).

Condițiile de exercitare a profesiei au fost detaliate printr-o serie de reglementări specifice și acte normative elaborate de către Colegiul Psihologilor din România ( www.copsi.ro ).

 

II. Competențele specifice psihologului clinician

 

Psihologul clinician este acea persoană, absolventă de studii superioare în domeniul  psihologiei (sau conexe), care parcurge anumite etape de formare necesare practicii psihologiei clinice, etape care vor fi detaliate în ultima secțiune privind atestarea și formarea profesională.

Conform legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Art. 13 (1) “Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberă practică pot înființa, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau își pot desfășura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.”. Psihologul clinician își poate desfășura activitatea profesională atât în sectorul public sau privat, în regim salarial, cât și independent, cu drept de liberă practică.

Luăm în considerare o expunere la nivel general a competențelor psihologului clinician, având în vedere, însă, faptul că aceste competențe diferă ca și complexitate, în funcție de treapta de specializare și formare.

 

· Competențe de diagnostic și evaluare clinică

Psihodiagnosticul tulburărilor psihice care implică în etiopatogeneza mecanismele psihologice;

Evaluarea comportamentală;

Evaluarea stării de sănătate mentală ca precondiție pentru desfășurarea unor activități;

Evaluarea cognitivă și neuropsihologica;

Evaluarea subiectiv-emoțională;

Evaluarea biofiziologică;

Evaluarea personalității;

Evaluarea unor aspecte psihologice implicate în dinamica de cuplu sau familială;

Evaluarea contextuală în care se manifestă anumite probleme psihologice;

Evaluarea gradului de discernământ;

Evaluarea dezvoltării psihologice;

 

Procesul de evaluare implică utilizarea unor instrumente specifice (interviuri, grile de observație, probe,  teste și chestionare) care trebuie să îndeplinească criteriile psihometrice standard reglementate de către Colegiul Psihologilor din România.  (http://www.copsi.ro/metode-si-tehnici-de-evaluare-si-asistenta )

 

· Intervenție psihologică

Consiliere și terapie suportivă;

Consiliere în situații de criză;

Asistența bolnavilor terminali;

Terapii de scurtă durată focalizate pe problemă;

Tehnici de relaxare și sugestie;

Consiliere medicală (creșterea aderenței la tratament);

Educație pentru sănătate;

Intervenții specifice persoanelor cu nevoi speciale.

 

· Cercetare stiintifica in limita competentelor;

· Educatie si trainig (organizare de workshopuri, manifestari profesionale, cursuri, conferințe), în limita competențelor.

 

III. Clarificări terminologice: psihodiagnostic și evaluare clinică

Etimologic, terenul de diagnostic desemnează o activitate de cunoaștere (gr. Diagnostikos - capacitate de a distinge). Psihodiagnosticul clinic desemnează, așadar, cunoașterea factorilor psihologici cu relevanță pentru sănătate și boală (David, 2006).

Instrumentele de psihodiagnostic constau în interviuri clinice, observații, testare psihologică cu ajutorul unor chestionare, grile, inventare, teste specifice dimensiunii investigate. Manualele de diagnostic psihologic și psihiatric utilizate în acest moment la nivel național în practica clinică sunt: Manualul de Diagnostic al Tulburărilor Mentale și de Comportament - DSM IV ( la momentul prezent, DSM V este în curs de traducere, urmând a fi utilizat în scurt timp in practica clinică); Manualul pentru Clasificare Internațională a Bolilor - ICD, Seria de manuale de diagnostic SCID și KID SCID.

Evaluarea psihologică vizează demersul complex, integrativ, de corelare a rezultatelor obținute prin diverse metode, în vederea elaborării tabloului clinic al persoanei. Procesul de evaluare psihologică implică parcurgerea, de către evaluator, a unei serii de etape procesuale, cu un instrumentar specific dimensiunilor evaluate, a cărui abilitate de utilizare se dobândește prin intermediul formării profesioale și al practicii clinice.

 

IV. Formarea și atestarea profesionale în psihologie clinică

Standardele de formare profesională  și atestare în psihologie clinică sunt reglementate de către Colegiul Psihologilor din România, prin intermediul Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie  (http://www.copsi.ro/comisia-de-psihologie-clinica/comisia-de-psihologie-clinica ) și a Standardelor de calitate în serviciile psihologice  publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 17 septembrie 2014 (http://www.copsi.ro/precizari-juridice-comunicate/standardele-de-calitate-in-serviciile-psihologice-scsp-i-monitorul-oficial-al-romaniei-partea-i-nr-679-din-17-septembrie-2014 ) .

In practica psihologiei clinice, există patru trepte de specializare profesională:

· Psiholog clinician practicant sub supervizare (Nivel I);

· Psiholog clinician practicant autonom (Nivel II);

· Psiholog clinician specialist autonom (Nivel III);

· Psiholog clinician principal autonom (Nivel IV);

 

1.         Treapta de psiholog clinician practicant sub supervizare , poate fi obținută de către absolvenții facultăților de psihologie, dar și de către  absolvenții unor domenii conexe, cu condiția parcurgerii unui pachet de discipline universitare de specialitate. Psihologul practicant sub supervizare poate să își exercite profesia cu condiția încheierii și executării contractului de supervizare profesionalムcu un supervizor certificat în specialitatea psihologie clinicăƒ( http://www.copsi.ro/registrul-unic/lista-supervizorilor ), precum și cu condiția avizării anuale a atestatului de liberムpractică, valabil pentru o perioadムde maximum 3 ani, în condițiile legii. ( consultarea competențelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmând link-urile de mai sus).

2.           Treapta de psiholog  clinician practicant autonom

Trecerea la aceasta treaptă implică urmatoarele condiții, în mod cumulativ :

a) Parcurgerea programului de supervizare profesională, pe baza unui contract de supervizare profesională încheiat cu un supervizor certificat în specialitate de către Colegiul Psihologilor din România, înregistrat la Colegiul Psihologilor din România (http://www.copsi.ro/registrul-unic/lista-supervizorilor ) ;

b) Exercitarea profesiei pe o perioada de minim 1 an, în baza unui contract de muncă sau prin una dintre dintre formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (cabinet individual, cabinete asociate sau societate civilă profesională de psihologie);

c) Parcurgerea unui program de formare profesională in specialitatea psihologie  clinică, în una dintre urmatoarele forme, fiecare având o durată de 2 ani :

· în cadrul  studiilor universitare de master sau doctorat în specialitate, avizat profesional de către CPR, organizate de către o instituție de învățământ superior acreditată și avizată (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala partea I);

· organizată de către un furnizor de formare profesională avizat profesional de către CPR  (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala - partea a II-a).

d) Obținerea unui număr de minim 20 de credite profesionale pe an în fiecare specialitate (până în anul 2013, inclusiv) și 10 credite profesionale/an în fiecare specialitate (începând cu anul 2014, inclusiv), că urmare a parcurgerii unor programe de formare continuă  în specialitate,  organizate de către furnizorii de formare profesională avizați de către CPR (vezi registrul furnizorilor).

e)         Avizarea anuală a atestatului de liberă practică valabil pentru o perioadă de maxim 5 ani.

Finalizarea formării profesionale complementare necesare pentru Nivelul II, psiholog clinican practicant autonom, se certifică de către furnizorii de formare profesională avizați de către Colegiul Psihologilor din România, prin eliberarea unui certificat sau a unei diplome de absolvire. ( consultarea competențelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmând link-urile din prima parte a secțiunii).

 

1. Treapta de psiholog clinician  specialist

Trecerea la treapta de specialist se poate face în următoarele conditii, în mod cumulativ:

a) După o perioadă de minim 5 ani de la obținerea treptei de psiholog clinician practicant autonom, cu condiția dovedirii practicii în specialitatea psihologie clinică în baza unui contract de muncă sau prin una dintre dintre formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (cabinet individual, cabinete asociate sau societate civilă profesională de psihologie);

b) b)          Obținerea unui număr de minim 10 credite profesionale pe an, ca urmare a parcurgerii unor programe de formare continuă  în specialitate,  organizate de către furnizorii de formare profesională avizați de către Colegiul Psihologilor din România sau a participării la manifestări profesionale.  (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala - partea a II-a).

c) Avizarea anuală a atestatului de liberă practică valabil pentru o perioadă de maxim 5 ani.  ( consultarea competentelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmand link-urile din prima parte a sectiunii).

 

2. Treapta de psiholog clinician  principal

Trecerea la treapta de principal se poate face face în următoarele conditii, în mod cumulativ:

a)         După o perioadă de minim 5 ani de la obținerea treptei de psiholog clinician specialist, cu condiția dovedirii practicii în specialitatea psihologie clinică în baza unui contract de muncă sau prin una dintre dintre formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (cabinet individual, cabinete asociate sau societate civilă profesională de psihologie);

b)         Obținerea unui număr de minim 10 credite profesionale pe an, ca urmare a parcurgerii unor programe de formare continuă  în specialitate,  organizate de către furnizorii de formare profesională avizați de către Colegiul Psihologilor din România sau a participării la manifestări profesionale. (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala - partea a II-a).

c)         Avizarea anuală a atestatului de liberă practică valabil pentru o perioadă de maxim 5 ani.  ( consultarea competentelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmand link-urile din prima parte a sectiunii).

 

Pentru referințe și informații suplimentare consultați și:

www.copsi.ro

www.irpi.ro

http://www.copsi.ro/legi/legea-nr-213-2004-privind-exercitarea-profesiei-de-psiholog-cu-drept-de-libera-practica-infiintarea-organizarea-si-functionarea-colegiului-psihologilor-din-romania

http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala

David, D. (2006). Psihologie clinica si psihoterapie. Fundamente. Editura Polirom, Bucuresti, 2006.

 

 

Privind cu atenţie la starea de bine

Scris de  IRPI Admin Joi, 23 Februarie 2012 19:09

privind catre starea de bine conf 2011

Psih. Michael RANDOLPH

Ceea ce credem că înţelegem prin "starea de bine" a fost o sursă de discuţii şi potenţial dezacord în ultimii 100 de ani. În terminologia psihiatrică se presupune că noi compensăm pentru o tendinţă spre degenerarea sau dislocarea psihică între secţiuni ale structurii  (make-up) noastre psihologice. Pentru a evita de-compensarea, şi anume psihoza, rămânem ferm compensaţi, Ego-ul asistat de Superego controlează Id-ul nesupus. Freud a sugerat că fericirea era, în esenţă, absenţa nefericirii. Alţii, precum Abraham Maslow, l-au contrazis puternic. Dorinţa unui om ar trebui să depăşească puterea lui de a o împlini. Altfel pentru ce mai este raiul? gândeau, urmândul pe poetul Robert Browning. Fiinţa umană caută mai mult decât simplul sfârşit al nefericirii. Ea caută, de asemenea, mulţumire profundă şi bucurie. Experienţele de vârf îl modelează la fel de puternic ca şi traumele. Bineînţeles, acest lucru depinde foarte mult de persoana pe care o ai în faţă. A ajunge la un acord cu nevroza a fost văzut ca un echivalent pentru a-ţi opri capul din a se lovi de perete. Sunt multe lucruri de spus pentru acest lucru.

 Voi vorbi despre dihotomia dintre suferinţa emoţională şi nefericirea psihologică. Voi privi de ce anume înţelegerea duo-ului mamă-copil face o diferenţă majoră în modul în care percepem fiinţa umană în această lume şi despre cum anume luarea lumii în considerarea, nu doar a individului, a marcat o schimbare totală în percepţia noastră despre structura psihologică a fiecăruia dintre noi. Voi privi, de asemenea, la spinoasa problemă a relaţiilor şi despre cum recentele încurajări înspre o postruă mai pro-activă pentru a le face să "funcţioneze" nu sunt doar trăncăneli naive de tipul Fă de Unul Singur (Do It Yourself), ci oferă, de fapt, un potenţial surprinzător pentru a-i reconcilia pe Eu şi Tu, în moduri ce oglindesc complexul echilibru dintre interior şi exterior. Voi oferi, de asemenea, câteva gânduri despre cum percepţiile psihoterapiei - corporale despre împământare şi centrare sunt pietre de temelie esenţială oricărui model coerent al stării de bine. În funcţie de timp şi numărul de participanţi, ar putea fi propuse şi câteva exerciţii.

 

integrarea in psihoterapie conf 2011

Dr.Augustin CAMBOSIE, 

Psih. Mara PRICEPUTU

Propunem o activitate interactiva de explorare a specificului psihoterapiei integrative si a ceea ce integram in psihoterapie si anume teoriile, abordarile, clientul si ceea ce acesta integreaza in viata sa, psihoterapeutul,  relatia terapeutica, procesele ce au loc si alte elemente.

Exemplificam strategii de integrare dupa Norcross:

  1. Dezvoltarea integrată a noilor teorii în psihoterapie
  2. Integrarea procedurilor specifice concrete
  3. Integrarea vocabularului terapeutic
  4. Integrarea cadrului de lucru
  5. Integrarea aspectelor comune ale abordărilor
  6. Diagnoza şi prescripţia

Abordarea va fi aplicativa utilizand experienta clinica si studii de caz.

 

rusinea si sinele conf 2011

Dr. Psih. Ken EVANS, Psih. Joanna EVANS

Ruşinea este adesea menţionată ca şi emoţia directoare sau reglatoare a câmpului. Afectează dezvoltarea identităţii şi a stimei de sine, prin crearea unui dezgust de sine şi a unui sentiment de inadecvare, de a greşi în ochii celorlalţi. Ruşina ne slăbeşte şi ne degradează relaţiile interpersonale. Aceia dintre noi pentru care ruşinea a devenit internalizată, cunosc sentimentul de scufundare pe măsură ce tentacolele-i lipicioase ne împresoară fără avertisment, aducând cu ele un vârtej de apărări. 

Ruşinea se dezvoltă în relaţii, atât prin intermediul îngrijitorilor primari, cât şi în sistemul nostru educaţional. Potenţialul pentru ruşine este evocat de fiecare dată când copilul îşi experienţiază propriile nevoi ca fiind inacceptabile sau greşite, dezvoltându-se în timp într-un sentiment de a fi greşit, de a fi prea mult sau prea puţin, de a nu fi demn de iubire.

Acest workshop va explora etiologia ruşinii şi cum învăţăm adesea căi inadecvate şi nefolositoare de a ne apăra împotriva ei, limitându-ne vieţile şi relaţiile. Vom vedea cum putem începe să lucrăm cu ruşine, atât în noi, cât şi cu clienţii noştri. Realizând acest lucru vom explora, de asemenea, cum putem diminua potenţialul pentru ruşine în relaţiile noastre cu copiii, contribuind astfel la o viitoare societate bazată mai puţin pe ruşine şi mai mult pe suport.

 

Lansarea Cartii Rosii de C. G. Jung

Publicat în Stiri si evenimente
Scris de  IRPI Admin Joi, 23 Februarie 2012 19:05

 mara lansare jung

Dragi Colegi,

 

Vă împartășim din seara de 8 noiembrie, o zi sfântă și totodată plină de încărcătură unui eveniment cultural, psihologic și spiritual. Numărul  mare de participanți curioși, interesați de ce urmau să dezbată invitații de seamă au fost parte importantă din această atmosferă.

Situatia studentilor absolventi "Spiru Haret"

Publicat în Stiri si evenimente
Scris de  IRPI Admin Joi, 23 Februarie 2012 19:03

 copsi sigla

sursa www.copsi.ro

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA EXPUNERE DE MOTIVE

Avand in vedere dispozitiile Hotararii Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania nr. 2/2010, accesul in profesia de psiholog se realizeaza pe baza diplomelor de licenta sau actelor ce dovedesc promovarea examenului de licenta.
Universitatea Spiru Haret a fost confirmată prin Legea nr. 443 din 5 iulie 2002, lege care nu a fost abrogată, aceasta institutie de invatamant avand dreptul de a organiza cursuri universitare, in conditiile legii.

S.E.P.I.

Scris de  IRPI Admin Joi, 23 Februarie 2012 19:01

sepi sigla

SEPI (Societatea pentru Explorarea Integrarii in Psihoterapie) este o organizatie internationala cu caracter interdisciplinar, al carei obiectiv principal este promovarea dezvoltarii si evaluarii abordarilor psihoterapeutice care nu sunt limitate de o singura abordare.

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

© Copyright 2012.

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

IRPI este o organizaţie profesională, non-guvernamentală care activează în domeniul psihologiei şi psihoterapiei integrative, acreditată de Colegiul Psihologilor din România şi Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă.

Site administrat de www.websystem.ro