INSTITUTUL ROMAN DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

Selectie rapida

I.R.P.I.

Categoriile copii

Psihologie clinica (2)

 

Repere privind formarea și practica în psihologie clinică

 

I. Delimitări conceptuale

Psihologia clinică este o ramură distinctă a psihologiei, care deține propriile standarde de cercetare fundamentală și aplicată.

Din punct de vedere conceptual, psihologia clinică este ştiinţa care studiază factorii psihologici implicaţi în starea de sănătate şi de boală. (APA; David, 2006). Structural si functional, avem în vedere două componente fundamentale ale acestei științe:

1.          Investigarea mecanismelor psihologice implicate în promovarea și optimizarea sănătății, pe de o parte, și prevenirea patologiei, pe de altă parte.;

2.         Investigarea mecanismelor psihologice implicate  în patologie.

Cu alte cuvinte, la nivel general, psihologia clinică are în vedere investigarea mecanismelor psihologice implicate în sănătate și boală, iar în mod particular, mecanismele psihologice implicate în sănătatea și patologia psihică.

Există câteva caracteristici specifice psihologiei clinice (David, 2006):

1.         Spre deosbire de neuroștiințe, care nu au că obiect de studiu apartenența culturală a persoanei, psihologia clinică ia în considerare acest aspect în cadrul investigației specifice;

2.         Acoperă toate etapele de vârstă, deținând un instrumentar de metode și tehnici specifice fiecărei categorii (copil, adoelscent, adult, vârstnic). Astfel, în cadrul investigației clinice, se ține cont de factorii și trăsăturile specifice etapei de dezvoltare, stadiul personalității și al intelectului, prevalența anumitor afecțiuni specifice etapei de vârstă.

3.         Ca factori majori care definesc acest domeniu, avem în vedere aspectele de etică și deontologie, psihologia clinică fiind prima ramură aplicată a psihologiei care a implementat proceduri validate științific în cercetare și practică.

4.         Psihologia clinică are un aspect important care privește prevenția tulburărilor psihice și promovarea sănătății, deseori puțin luat în considerare, existând, de altfel, tendința de a confundă domeniul cu patologia.

În România, profesia de psiholog/psiholog clinician este reglementată de Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică. ( poate fi consultată aici: http://www.copsi.ro/legi/legea-nr-213-2004-privind-exercitarea-profesiei-de-psiholog-cu-drept-de-libera-practica-infiintarea-organizarea-si-functionarea-colegiului-psihologilor-din-romania ).

Condițiile de exercitare a profesiei au fost detaliate printr-o serie de reglementări specifice și acte normative elaborate de către Colegiul Psihologilor din România ( www.copsi.ro ).

 

II. Competențele specifice psihologului clinician

 

Psihologul clinician este acea persoană, absolventă de studii superioare în domeniul  psihologiei (sau conexe), care parcurge anumite etape de formare necesare practicii psihologiei clinice, etape care vor fi detaliate în ultima secțiune privind atestarea și formarea profesională.

Conform legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Art. 13 (1) “Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberă practică pot înființa, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau își pot desfășura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.”. Psihologul clinician își poate desfășura activitatea profesională atât în sectorul public sau privat, în regim salarial, cât și independent, cu drept de liberă practică.

Luăm în considerare o expunere la nivel general a competențelor psihologului clinician, având în vedere, însă, faptul că aceste competențe diferă ca și complexitate, în funcție de treapta de specializare și formare.

 

· Competențe de diagnostic și evaluare clinică

Psihodiagnosticul tulburărilor psihice care implică în etiopatogeneza mecanismele psihologice;

Evaluarea comportamentală;

Evaluarea stării de sănătate mentală ca precondiție pentru desfășurarea unor activități;

Evaluarea cognitivă și neuropsihologica;

Evaluarea subiectiv-emoțională;

Evaluarea biofiziologică;

Evaluarea personalității;

Evaluarea unor aspecte psihologice implicate în dinamica de cuplu sau familială;

Evaluarea contextuală în care se manifestă anumite probleme psihologice;

Evaluarea gradului de discernământ;

Evaluarea dezvoltării psihologice;

 

Procesul de evaluare implică utilizarea unor instrumente specifice (interviuri, grile de observație, probe,  teste și chestionare) care trebuie să îndeplinească criteriile psihometrice standard reglementate de către Colegiul Psihologilor din România.  (http://www.copsi.ro/metode-si-tehnici-de-evaluare-si-asistenta )

 

· Intervenție psihologică

Consiliere și terapie suportivă;

Consiliere în situații de criză;

Asistența bolnavilor terminali;

Terapii de scurtă durată focalizate pe problemă;

Tehnici de relaxare și sugestie;

Consiliere medicală (creșterea aderenței la tratament);

Educație pentru sănătate;

Intervenții specifice persoanelor cu nevoi speciale.

 

· Cercetare stiintifica in limita competentelor;

· Educatie si trainig (organizare de workshopuri, manifestari profesionale, cursuri, conferințe), în limita competențelor.

 

III. Clarificări terminologice: psihodiagnostic și evaluare clinică

Etimologic, terenul de diagnostic desemnează o activitate de cunoaștere (gr. Diagnostikos - capacitate de a distinge). Psihodiagnosticul clinic desemnează, așadar, cunoașterea factorilor psihologici cu relevanță pentru sănătate și boală (David, 2006).

Instrumentele de psihodiagnostic constau în interviuri clinice, observații, testare psihologică cu ajutorul unor chestionare, grile, inventare, teste specifice dimensiunii investigate. Manualele de diagnostic psihologic și psihiatric utilizate în acest moment la nivel național în practica clinică sunt: Manualul de Diagnostic al Tulburărilor Mentale și de Comportament - DSM IV ( la momentul prezent, DSM V este în curs de traducere, urmând a fi utilizat în scurt timp in practica clinică); Manualul pentru Clasificare Internațională a Bolilor - ICD, Seria de manuale de diagnostic SCID și KID SCID.

Evaluarea psihologică vizează demersul complex, integrativ, de corelare a rezultatelor obținute prin diverse metode, în vederea elaborării tabloului clinic al persoanei. Procesul de evaluare psihologică implică parcurgerea, de către evaluator, a unei serii de etape procesuale, cu un instrumentar specific dimensiunilor evaluate, a cărui abilitate de utilizare se dobândește prin intermediul formării profesioale și al practicii clinice.

 

IV. Formarea și atestarea profesionale în psihologie clinică

Standardele de formare profesională  și atestare în psihologie clinică sunt reglementate de către Colegiul Psihologilor din România, prin intermediul Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie  (http://www.copsi.ro/comisia-de-psihologie-clinica/comisia-de-psihologie-clinica ) și a Standardelor de calitate în serviciile psihologice  publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 17 septembrie 2014 (http://www.copsi.ro/precizari-juridice-comunicate/standardele-de-calitate-in-serviciile-psihologice-scsp-i-monitorul-oficial-al-romaniei-partea-i-nr-679-din-17-septembrie-2014 ) .

In practica psihologiei clinice, există patru trepte de specializare profesională:

· Psiholog clinician practicant sub supervizare (Nivel I);

· Psiholog clinician practicant autonom (Nivel II);

· Psiholog clinician specialist autonom (Nivel III);

· Psiholog clinician principal autonom (Nivel IV);

 

1.         Treapta de psiholog clinician practicant sub supervizare , poate fi obținută de către absolvenții facultăților de psihologie, dar și de către  absolvenții unor domenii conexe, cu condiția parcurgerii unui pachet de discipline universitare de specialitate. Psihologul practicant sub supervizare poate să își exercite profesia cu condiția încheierii și executării contractului de supervizare profesionalムcu un supervizor certificat în specialitatea psihologie clinicăƒ( http://www.copsi.ro/registrul-unic/lista-supervizorilor ), precum și cu condiția avizării anuale a atestatului de liberムpractică, valabil pentru o perioadムde maximum 3 ani, în condițiile legii. ( consultarea competențelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmând link-urile de mai sus).

2.           Treapta de psiholog  clinician practicant autonom

Trecerea la aceasta treaptă implică urmatoarele condiții, în mod cumulativ :

a) Parcurgerea programului de supervizare profesională, pe baza unui contract de supervizare profesională încheiat cu un supervizor certificat în specialitate de către Colegiul Psihologilor din România, înregistrat la Colegiul Psihologilor din România (http://www.copsi.ro/registrul-unic/lista-supervizorilor ) ;

b) Exercitarea profesiei pe o perioada de minim 1 an, în baza unui contract de muncă sau prin una dintre dintre formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (cabinet individual, cabinete asociate sau societate civilă profesională de psihologie);

c) Parcurgerea unui program de formare profesională in specialitatea psihologie  clinică, în una dintre urmatoarele forme, fiecare având o durată de 2 ani :

· în cadrul  studiilor universitare de master sau doctorat în specialitate, avizat profesional de către CPR, organizate de către o instituție de învățământ superior acreditată și avizată (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala partea I);

· organizată de către un furnizor de formare profesională avizat profesional de către CPR  (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala - partea a II-a).

d) Obținerea unui număr de minim 20 de credite profesionale pe an în fiecare specialitate (până în anul 2013, inclusiv) și 10 credite profesionale/an în fiecare specialitate (începând cu anul 2014, inclusiv), că urmare a parcurgerii unor programe de formare continuă  în specialitate,  organizate de către furnizorii de formare profesională avizați de către CPR (vezi registrul furnizorilor).

e)         Avizarea anuală a atestatului de liberă practică valabil pentru o perioadă de maxim 5 ani.

Finalizarea formării profesionale complementare necesare pentru Nivelul II, psiholog clinican practicant autonom, se certifică de către furnizorii de formare profesională avizați de către Colegiul Psihologilor din România, prin eliberarea unui certificat sau a unei diplome de absolvire. ( consultarea competențelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmând link-urile din prima parte a secțiunii).

 

1. Treapta de psiholog clinician  specialist

Trecerea la treapta de specialist se poate face în următoarele conditii, în mod cumulativ:

a) După o perioadă de minim 5 ani de la obținerea treptei de psiholog clinician practicant autonom, cu condiția dovedirii practicii în specialitatea psihologie clinică în baza unui contract de muncă sau prin una dintre dintre formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (cabinet individual, cabinete asociate sau societate civilă profesională de psihologie);

b) b)          Obținerea unui număr de minim 10 credite profesionale pe an, ca urmare a parcurgerii unor programe de formare continuă  în specialitate,  organizate de către furnizorii de formare profesională avizați de către Colegiul Psihologilor din România sau a participării la manifestări profesionale.  (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala - partea a II-a).

c) Avizarea anuală a atestatului de liberă practică valabil pentru o perioadă de maxim 5 ani.  ( consultarea competentelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmand link-urile din prima parte a sectiunii).

 

2. Treapta de psiholog clinician  principal

Trecerea la treapta de principal se poate face face în următoarele conditii, în mod cumulativ:

a)         După o perioadă de minim 5 ani de la obținerea treptei de psiholog clinician specialist, cu condiția dovedirii practicii în specialitatea psihologie clinică în baza unui contract de muncă sau prin una dintre dintre formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (cabinet individual, cabinete asociate sau societate civilă profesională de psihologie);

b)         Obținerea unui număr de minim 10 credite profesionale pe an, ca urmare a parcurgerii unor programe de formare continuă  în specialitate,  organizate de către furnizorii de formare profesională avizați de către Colegiul Psihologilor din România sau a participării la manifestări profesionale. (http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala - partea a II-a).

c)         Avizarea anuală a atestatului de liberă practică valabil pentru o perioadă de maxim 5 ani.  ( consultarea competentelor profesionale specifice acestei trepte se poate face urmand link-urile din prima parte a sectiunii).

 

Pentru referințe și informații suplimentare consultați și:

www.copsi.ro

www.irpi.ro

http://www.copsi.ro/legi/legea-nr-213-2004-privind-exercitarea-profesiei-de-psiholog-cu-drept-de-libera-practica-infiintarea-organizarea-si-functionarea-colegiului-psihologilor-din-romania

http://www.copsi.ro/registrul-unic/registrul-furnizorilor-de-formare-profesionala

David, D. (2006). Psihologie clinica si psihoterapie. Fundamente. Editura Polirom, Bucuresti, 2006.

 

 

 

afis scoala de vara iunie 2012

Abordarea  Relationala in Psihoterapia  Integrativa
Psih. Mara Priceputu
Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa
www.irpi.ro
    Prin abordarea relationala in psihoterapia integrativa ne propunem crearea unui context interactiv de expunere si analiza structurata in doua parti ce cuprind aspecte ale evaluarii si interventiei.
    In psihoterapia integrativă pornim de la premisa că fiinţele umane sunt complexe şi pot fi înţelese la niveluri diferite. Integrarea reprezintă mai mult decât un nou model de terapie si este mai degrabă o alegere individuală, în care rolul terapeutului este acela de a înţeleage ce este cel mai bine pentru el şi pentru clientul sau. Teoria modelelor umaniste şi existenţiale ce au la baza Ipoteza unicităţii fiecărui individ este integrata in psihoterapia integrativă. Acesta ipoteză are implicaţii asupra modului în care psihoterapeuţii lucrează, atat  în ceea ce priveşte etapa evaluării cat si etapa de interventie.
    Vom aduce in discutie studiile referitoare la rezultatele terapiei şi la procesul terapeutic care arată că, indiferent de orientare, elementele care contează sunt competenţa terapeutului, caracteristicile clientului si interacţiunea dintre psihoterapeut si client.
    Aplicatiile workshop-ului vor avea ca obiectiv  parcurgerea nivelelor  funcţionarii intrapersonale şi interpersonale sub aspectele evaluarii si interventiei integrative dupa cum urmeaza:
I.   Paternuri  relaţionale automat - repetitive ce se dezvoltă în istoria personală;
II.  Calitatea funcţionarii in relaţiile interpersonale;
III. Contactul relaţional direct - element reprezentativ pentru modelul de funcţionare interpersonală  a clientului.

 

conferinta brasov 2


National Conference of Romanian Psychologists 2012
02 Oct 2012
The 6th edition of the National Conference of Romanian Psychologists was held between 25th – 29th September, in Brasov. During the conference, there were more than 20 workshops sustained by various psychologists across the country. One of the workshops sustained by Dr. Ruxandra Rascanu from University of Bucharest, Dr. Mara Priceputu and Dr. Viorel Pascu was entitled Psychological Assessment with BioFeedback Multimedia System BF -2000x-pert.

Although the workshop it was in the morning, the participants were quite interested in the BioFeedback 2000x-pert and the case studies presented by Dr.Viorel Pasca. For many of the participants, this workshop was the first contact they had with the system. Even if young psychologists are considering the system as modern and innovative, the biofeedback has a long history in psychology, although lately has fallen into obscurity (especially in Romania).
We hope for the future that more psychologists become interested in the system and they will ingrate it into their private practices across all individual offices in Romania.

conferinta brasov 1

conferinta brasov 3

conferinta brasov 5

IRPI la Puterea a 5-a

Publicat în Stiri si evenimente
Scris de  IRPI Admin Luni, 25 Noiembrie 2013 19:21

poster eveniment 2013 online irpi

invitatie eveniment online final v2

RUȘINEA LA ROMÂNI

Publicat în Stiri si evenimente
Scris de  IRPI Admin Marţi, 05 Noiembrie 2013 22:19

rusinea la romani

RUȘINEA LA ROMÂNI

Moderatori: Psih. Dr. Mara Priceputu, psih. Andrei Hosciuc, psih. Sabina Strugariu

EDITURA TREI ȘI LIBRĂRIA CĂRTUREȘTI

6 NOIEMBRIE 2013, ora 18:00

 

Titul cărții lui Borys Cyrulnik „Mai bine mor decât să spun! Rușinea”, publicată de Editura Trei în 2012, surprinde foarte bine încărcătura copleșitoare pe care o aduce rușinea. Toată lumea o simte, însă prea puțină lume vorbește despre ea. În cadrul Săptămânii Psi ne propunem ca, împreună, să creeăm un spațiu în care să dezbrăcăm emoția rușinii de tabuu. Vom explora partea văzută și nevăzută a rușinii, atât la nivel individual, cât și la nivel relațional și social și vom vorbi despre originea, evoluția și mecanismele pe care le declanșează rușinea cu iluzia de a ne proteja Sinele, blocându-ne, de fapt, resursele de a fi cine suntem și capacitatea de a ne împlini potențialul.

 

Rușinea este o emoție universală, însă capătă valențele culturii în care se dezvoltă, astfel „nu doar că trebuie să asculţi de părintele tău, dar trebuie să te ridici la imaginea pe care el o zugrăvește despre tine, pentru vecini.” devine reperul în jurul căruia, cei mai mulți dintre noi, suntem învățați să ne construim identitatea.

 

Cum apare rușinea?

Cum și când se dezvoltă emoția rușinii?

Când vorbim despre funcționalitate și disfuncționalitate?

Cum să îți regăsești libertatea și demnitatea, fără să cazi în capcana lipsei de rușine, care este, totodată indiferența față de ceilalți?

Există antidot împotriva rușinii?

           

Vă așteptăm miercuri, 6 noiembrie, să deslușim împreună misterele rușinii și să descoperim modalități constructive pe care să le folosim în confruntarea noastră de zi cu zi cu rușinea.

 

„Emoția împărtășită domolește suferința celui rănit, dar îi antrenează pe cei pe care acesta îi iubește în abisul durerii. E vorba despre o legătură, nu-i așa? Cu ce drept îi atragem pe cei apropiați în nenorocirea noastră? Și atunci alegem să păstrăm tăcerea, ceea ce tulbură relația cu ei și așterne o umbră între noi. „Rușinii care mă determină să tac i se adaugă, dacă voi vorbi, vinovăția de a vă atrage în nefericirea ce m-a cuprins.” Boris Cyrulnik – „Mai bine mor decât să spun! Rușinea”

 

7th European conference of integrative Recomandat

Publicat în Stiri si evenimente
Scris de  IRPI Admin Joi, 15 August 2013 08:08

 

eaip ipsa

7th EUROPEAN INTEGRATIVE PSYCHOTHERAPY CONFERENCE:
New developments and challenges in psychotherapy integration
LJUBLJANA, SLOVENIA,
October 11-13, 2013


We invite you to the 7th European conference of integrative psychotherapy, entitled "New developments and challenges in psychotherapy integration", which will be held from 11th to 13th of October, 2013 in Ljubljana. Start of the conference is on Friday, 11th of October 2013, at 5 p.m., and the closing is on Sunday, 13th of October at 6 p.m. The conference is organized by the European Association for Integrative Psychotherapy (EAIP) in cooperation with the Institute for Integrative Psychotherapy and Counselling, Ljubljana (Institute IPSA).

The conference will be of interest to psychotherapists and psychotherapists in training from different modalities, and counselors who are interested in innovations in psychotherapy integration and topics such attachment theory and psychotherapy integration, relational perspectives informing integration, mindfulness, working with children and parents, new methods for working with trauma, dissociation and abuse, neurobiology and psychotherapy integration.

For more information and registration instructions please go to the following link.
For CONFERENCE PROGRAMME see here.

Book of abstracts can be found here.

 

 

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

© Copyright 2012.

Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa

IRPI este o organizaţie profesională, non-guvernamentală care activează în domeniul psihologiei şi psihoterapiei integrative, acreditată de Colegiul Psihologilor din România şi Asociaţia Europeană de Psihoterapie Integrativă.

Site administrat de www.websystem.ro