Trauma este un răspuns emoțional care apare în urma unui eveniment puternic negativ, cum ar fi un accident de trafic, un incendiu sau dezastru natural, când există o discrepanță între situație și capacitățile persoanei de a face față.
Astfel de dezastre sau tragedii sunt de obicei neașteptate, bruște și copleșitoare. Persoanele implicate au adesea un sentiment puternic de nesiguranță și neajutorare. Chiar dacă unele dintre ele nu arată semne vizibile de vătămare, cum este cea corporală, un asemenea eveniment poate aduce consecințe emoționale. Un element comun pentru persoanele care au trecut printr-un dezastru este că au reacții emoționale puternice.
De multe ori nu sunt afectați doar cei implicați în evenimente tragice sau martorii acestora, ci și persoanele apropiate acestora și chiar personalul de intervenție și medical.
Înțelegerea modului în care noi, oamenii, reacționăm la evenimente dureroase, ne poate ajuta să facem față în mod eficient sentimentelor, gândurilor și comportamentelor, susținând drumul spre recuperare.
Care sunt reacțiile comune la dezastru?
În urma unui dezastru, oamenii se simt frecvent uimiți, dezorientați sau în imposibilitatea de a integra informațiile dureroase. După aceste reacții inițiale, oamenii pot trece printr-o varietate de emoții, gânduri și comportamente.
Astfel de răspunsuri comune pot fi:
- Emoții intense și/sau imprevizibile. Poți resimți anxietate, nervozitate, agitație, furie, te poți simți copleșit sau îndurerat, poți fi mai iritabil sau poți avea o dispoziție mai fluctuantă decât de obicei. Poți plânge din orice. Pe de altă parte, unele persoane par a nu simți nimic, suferind în fapt o puternică amorțeală emoțională.
- Teama de a-ți exprima emoțiile sau de a pierde controlul asupra lor.
- Schimbări în modul de gândire și comportament. Poți avea gânduri recurente, “flashback-uri” sau amintiri foarte vii și repetate ale evenimentului. Aceste amintiri pot apărea fără niciun motiv aparent și pot declanșa reacții fizice, ca accelerarea bătăilor inimii sau transpirații. Poate fi dificil să te concentrezi sau să iei decizii.
- Tulburarea somnului și a alimentației. Unele persoane pot mânca și/sau dormi prea mult, altele resimt o pierdere a apetitului și a calității sau cantității somnului.
- Sensibilitate la factorii de mediu. Poți deveni ușor de speriat, te poți simți mereu în alertă. Sirene, zgomote puternice, mirosuri de arsură sau alte elemente din mediu pot stimula amintiri ale dezastrului și crește anxietatea. Aceste senzații pot fi însoțite de temeri că evenimentul stresant se va repeta.
- Dificultăți în relațiile interpersonale. Poate apărea o creștere a conflictelor, a neînțelegerilor cu membrii familiei și/sau cu colegii. De asemenea, persoana poate începe să se retragă, să prefere să stea acasă și să se izoleze, sau să nu mai pară prezentă în activitățile sociale.
- Schimbări în activitățile zilnice. Poți simți că nu mai ai chef de nimic, nici de lucruri care înainte îți făceau plăcere.
- Simptome fizice legate de stres. Pot apărea dureri de cap, greață, dureri toracice, care ar putea necesita îngrijire medicală. Alte afecțiuni medicale preexistente pot fi influențate de stresul legat de dezastru.
- Sentimente de vinovăție. Poate apărea întrebarea “Eu de ce am supraviețuit?” sau “De ce nu am putut face mai mult?”
- Sentimente de pierdere și doliu.
Cum pot face față?
Din fericire, cercetările arată că cei mai mulți oameni sunt rezistenți și sunt capabili în timp să treacă peste tragedie. Este perfect normal ca persoanele care s-au confruntat cu un dezastru să resimtă un stres puternic în perioada imediată, dar în termen de câteva luni cei mai mulți oameni sunt capabili să-și reia viața și funcționarea de dinainte de dezastru. Este important să știm că reziliența și recuperarea sunt regula, în timp ce distresul prelungit este mai rar.
Iată o serie de măsuri pe care le poți lua pentru a-ți recăpăta echilibrul emoțional și sentimentul de control în urma unui dezastru:
- Rămâi conectat cu ceilalți și cere sprijin celor care țin la tine, care te vor asculta și vor empatiza cu situația ta. Deși poți avea tendința, nu te izola prea mult de ceilalți, sprijinul social este o componentă cheie a recuperării în urma unei tragedii. Familia și prietenii pot fi o resursă importantă. Poți găsi sprijin și o înțelegere comună alături de cei care au supraviețuit și ei dezastrului. De asemenea, poți căuta persoane care nu sunt implicate și care ar putea fi în măsură să ofere mai mult sprijin și obiectivitate.
- Recunoaște-ți emoțiile și schimbările lor. Identifică sentimentele pe care le ai. Înțelege că ele sunt, cel mai probabil, reacții normale la situația tragică. Permite-ți să fii trist, să plângi, să îți eliberezi emoțiile negative. Dă-ți voie și să simți bucurie, căci poți avea întâmplări și perioade fericite chiar și în timp ce faci față unei pierderi. Cu timpul, te vei simți din nou tu însuți și stăpân pe tine.
- Ia o pauză. Numără până la 10 înainte de a acționa și când te simți stresat. Întreabă-te dacă acțiunea respectivă este cea mai bună soluția pentru tine și familia ta. Fă un exercițiu de mediație. O mică pauză te va ajuta să gândești mai clar, să îți controlezi impulsurile de moment și să devii mai rezilient.
- Oferă-ți timp pentru adaptare. Pregătește-te să treci printr-o perioadă dificilă din viața ta. Stabilește-ți așteptări mai scăzute pentru următoarea perioadă. Dă-ți voie să deplângi pierderile suferite și încearcă să ai răbdare cu modificările stării tale emoționale.
- Exprimă și comunică experiența ta. Exprimă ceea ce simți în orice mod îți este confortabil, stai de vorbă cu familia sau prietenii apropiați, ține un jurnal sau implică-te într-o activitate creativă (desen, modelaj etc).
- Găsește un grup de suport local condus de profesioniști cu educație și experiență corespunzătoare. Adesea, există grupuri de sprijin dedicate supraviețuitorilor unui eveniment tragic. Discuțiile de grup te pot ajuta să realizezi că nu este singurul cu astfel de reacții și emoții.
- Implică-te în comportamente sănătoase pentru a-ți spori capacitatea de a face față stresului excesiv. Mănâncă mese bine echilibrate și oferă-ți suficientă odihnă. Dacă întâmpini dificultăți cu somnul, poți încerca să le depășești prin tehnici de relaxare. Dacă simți să îți distragi temporar atenția, alege să asculți muzică, să citești o carte sau să vezi un film. Evită alcoolul și drogurile, o astfel de diversiune te poate amorți, ducând la abaterea atenției și posibil la întârzierea procesului de coping activ și de rezolvare a situației.
- Stabilește sau revino la programul tău. Aici putem vorbi de mese la ore regulate, un program regulat de somn sau un program de exerciții fizice. Construindu-ți un program pozitiv, vei avea obiective pe care să le urmărești în aceste vremuri triste, cum ar fi să citești o carte bună, să practici un hobby, sau pur și simplu să mergi zilnic pe jos in parc sau prin cartier.
- Ia decizii mici în fiecare zi. Ele te pot ajuta să recapeți sentimentul de control asupra propriei vieți.
- Dar evită luarea deciziilor majore de viață, pe cât posibil. Schimbarea carierei sau a locului de muncă și alte decizii importante pot fi extrem de stresante în sine, fiind chiar mai greu de luat când ești în convalescență după un dezastru.
- Recunoaște-ți punctele forte. Amintește-ți cum ai făcut față unor greutăți din trecut, poate ai trecut prin pierderea unei persoane dragi, sfârșitul unei relații sau o boala gravă. Te poți baza pe aceste abilitați pentru a răspunde provocărilor actuale, ai încredere în tine.
- Păstrează speranța. O perspectivă optimistă și pozitivă îți poate permite să vezi lucrurile bune din viața ta și te poate susține chiar și în cele mai grele momente. Există lucruri pozitive în viața fiecăruia, cum ar fi relații trainice, o casă confortabilă, activități care aduc bucurie.
Când ar trebui să apelez la ajutor profesionist?
Dacă reacțiile descrise mai sus sunt foarte intense și/sau durează mai mult de o lună, sau dacă observi sentimente persistente de stres, lipsă de speranță și simți că abia ești în stare să te ocupi de responsabilitățile de zi cu zi și de activitățile tale, nu în ultimul rând dacă ai gânduri legate de suicid, ar fi indicat să consulți un profesionist licențiat în sănătate mentală, de exemplu un psiholog cu specializare în psihoterapie. Psihoterapeuții sunt instruiți să ajute oamenii să facă față reacțiilor emoționale la dezastru, cum ar fi neîncrederea, stresul, anxietatea, durerea, urmând să construiți împreună un plan spre recuperare și recăpătarea echilibrului.
Autor: Sabina Dumitrescu
