Sondaj cu privire la impactul pandemiei COVID-19 asupra populației adulte din România

Autori : Mara Priceputu, Viorel Pașca, Teodor Mihăilă, Carmen Goșa, Georgiana Mihăilescu, Andrei Bogdan Vulpescu

Sondajul s-a desfășurat în martie 2020 și a avut ca obiectiv identificarea nevoilor și dificultăților cu care se confruntă populația din România, în contextul pandemiei COVID -19 și s-a derulat în mediul online, pe baza unui chestionar cu 25 de întrebări care au urmărit:

  • 1) aspecte legate de informare, documentare și selectarea surselor de informații;
  • 2) nevoi de adaptare la: distanțarea socială, izolare, carantină și tipurile de decizii și strategii adoptate;
  • 3) nevoi privind asistența pentru sănătate: informare, accesibilitate, asigurarea medicamentației necesare, diagnosticare și tratament;
  • 4) nevoi de protecție, securitate fizica și medicală;
  • 5) nevoi de suport și asistență psihologică pentru: gestionarea emoțiilor negative, a reacțiilor și comportamentelor dezadaptative, a relațiilor cu copiii sau între membrii de familie, etc;
  • 6) nevoi de comunicare: între membrii de familie/aparținători și persoanele internate, izolate sau aflate în carantină, între aceștia și autorități, etc;
  • 7) nevoi administrative, financiare și de aprovizionare cu alimente, produse de bază sau de igienă specifice;
  • 8) identificarea unor nevoi psihologice specifice pentru persoanele vulnerabile (singure, vârstnici, cu dizabilități, cu deficiențe psihice, cu nevoi de asistență specială)

Metodologie

Sondaj tip omnibus realizat în martie 2020

LOI = 10 minute

Eșantion

N = 1000 respondenți din România, cu vârsta peste 18 ani

Marja de eroare

Marja de eroare = 3% la un nivel de încredere de 95%

Q1. De unde te informezi în legătură cu coronavirus? (N=998)

Majoritatea respondenților au indicat canalele TV ca fiind principală sursă de documentare și de informare (aprox. 81%), alături de media online (aprox. 67%). Rețelele de socializare au o pondere de sub 50% , radio aprox. 30% – similar cu canalele neoficiale, informale (prieteni, colegi, familie) iar presa scrisă are o pondere de sub 15%.

Q2. Ce părere ai despre coronavirus? (N=1000)

În privința originii și evoluției virusului, cei mai mulți dintre respondenți susțin originea și evoluția naturală a acestuia (38,6% și 26,3% care cred că va trece), 36% cred că apariția virusului are legătură cu o eroare de manipulare și control a oamenilor de știință din laboratoarele de cercetare, în timp ce sub 23,2% sunt aderenți la teoriile conspirației.

Q3. Cum te protejezi de coronavirus? (N=1000)

În privința măsurilor de protecție, cei mai mulți (93,4%) utilizează igiena frecventă a mâinilor. Retragerea și izolarea socială (statul acasă) este o măsură adoptată de 80,5%, în timp ce 45,6% dintre participanții la studiu au afirmat că restrâng ieșirile la 2-3/săptămână. Observăm faptul că portul măștii și mănușilor este practicat de aproximativ jumătate dintre respondenți, în condițiile în care studiul a fost efectuat la sfârșitul lunii martie, când nu a fost instituită obligativitatea acestor mijloace de protecție în nici un județ sau localitate iar disponibilitatea pe piață a acestor materiale era foarte scăzută. Aproape jumătate dintre respondenți (47,4%) apelează la dezinfectarea spațiului, ori de câte ori este nevoie.

În concluzie, se poate observa că măsurile de protecție adoptate de participanții la studiu sunt în acord cu prescripțiile și recomandările autorităților.

Q4. Consideri că ai suficiente informații despre coronavirus? (N=1000)

Aproape 57% dintre respondenți apreciază că nu sunt informați sau sunt insuficient informați în legătură cu coronavirusul COVID 19, situație care din punct de vedere psihologic poate semnifica riscul de trăire a sentimentului de incertitudine și lipsă de control, de către marea majoritate a participanților.

Q5. Cunoști care sunt simptomele coronavirusului? (N=1000)

Aproape toți participanții (93%) apreciază că știu simptomele specifice ale coronavirusului și, în proporție similară afirmă că știu cum să procedeze în caz de infectare.

Q6. Știi ce să faci dacă prezinți simptome specifice coronavirusului? (N=1000)

Q7. Ce nevoi medicale ai? (N=1000)

Peste 60% dintre respondent afirmă că nu au nevoi medicale, în timp ce 22,3% au nevoie de informații pentru deciziile lor în privința nevoilor medicale. În același timp, aproape o treime au dificultăți și probleme de sănătate care reclamă tratamente și servicii medicale specifice (18,5%), servicii de diagnostic (7%) și îngrijire la domiciliu (6%).

Q8. Ai persoane în îngrijire (copii, părinți, alte persoane)? (N=1000)

Peste 55% dintre respondenți au și responsabilitatea îngrijirii unei persoane iar alte 44% nu au copii, părinți sau alte persoane în îngrijire.

Q9. Consideri că starea ta de sănătate este bună? (N=1000)

Este de remarcat că 88,6% dintre respondenți își apreciază starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună.

Q10. Ce te-ar speria cel mai tare dacă ai contacta virusul? (N=1000)

În legătură cu principalele temeri și îngrijorări în situația contactării virusului, marea majoritate a respondenților invocă responsabilitatea socială (37,5% – că pot infecta alte persoane ; 22,7% – copiii și 9,6% – părinții) și doar 14,7 % au temeri legate de tratamentele medicale de care pot beneficia sau legate de moarte – 12,6%

Q11. În perioada aceasta te afli des într-una dintre următoarele situații? (N=1000)

În privința stărilor și emoțiilor trăite în această perioadă, sunt prezente în mod semnificativ:

  • mobilizarea de a face față situației (72,7%)
  • preocuparea de a ajuta pe cei apropiați (60,1%)
  • tristețea (42%)
  • îngrijorarea și sentimentul de a fi blocat (35%)

Q12. Ce faci în perioada asta cea mai mare parte a zilei? (N=998)

În privința utilizării timpului zilnic, activitățile casnice sunt predominante pentru 45,6% dintre respondenți, în timp ce 35,3% sunt implicați în activități profesionale în cea mai mare parte a zilei. Se observă o pondere scăzută a activităților de hobby/loisir – 9,2% și de asemenea a activităților legate de selectarea de informații și comunicarea cu alte persoane despre coronavirus – 7,4%

Q13. Cum vă împărțiți sarcinile în familie în situația prezentă de criză? (N=1000)

Cei mai mulți respondenți au apreciat că își organizează eficient sarcinile în interior (familie/locuință), în timp ce 25,6% caută soluții noi de organizare. Doar 8,3 % raportează tensiuni și conflicte pe tema organizării și rezolvării sarcinilor.

Q14. Cât de mult vorbești / te gândești la coronavirus? (N=997)

Preocupările mentale sau discuțiile despre coronavirus sunt prezente în proporție moderată sau ridicată la 77,1% dintre respondenți, iar 10,3 % dintre ceilalți, raportează că acestea le ocupă tot timpul. Asta înseamnă că pentru 88% dintre participanții la studiu tema coronavirusului este prezentă la nivel de comunicare verbală sau la nivel mental, ca îngrijorare/preocupare. Dacă asociem aceste răspunsuri cu cele de la o întrebare anterioară – legată de incertitudinile și lipsa de informație cu privire la natura și evoluția virusului – putem identifica aceste situații ca un factor de vulnerabilitate pentru dezvoltarea unor patologii de tip anxios.

Q15. Cum folosești timpul liber generat de această criză? Care sunt principalele activități care îți ocupă timpul? (N=1000)

Strategiile de utilizare a timpului liber sunt centrate pe preocupări și activități pasive, de dezactivare comportamentală (navigare pe internet – 70% ; TV – 67,9% ; odihnă – 57% ; filme/seriale – 47,7%), în timp ce activitățile cu sens și valoare de recompensă sunt mai slab reprezentate (activități de dezvoltare personală și cultural-educative – 20% ; sport – 16%) iar comunicarea cu prietenii este prezentă în procent de 35%.

Reținem că la o întrebare anterioară, doar 9,2% dintre respondenți au evidențiat activități de timp liber, în orarul zilnic. Din punct de vedere psihologic, strategiile de dezactivare comportamentală, cele de retragere și izolare socială, precum și privarea de recompense, pot constitui factori predispozanți pentru dezvoltarea patologiilor de tip depresiv.

De asemenea, expunerea excesivă la stimuli critici, cu semnificație negativă, așa cum se întâmplă în situația vizionării mai mult de o oră/zi a fluxului de știri de pe diferite canale TV sau utilizarea excesivă a unor categorii de jocuri video sau de pe internet, care provoacă emoții intense, precum și vizionarea prelungită a unor filme/seriale cu conținut încărcat afectiv, reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea unor stări sau patologii de tip anxios.

Q16. Ți-ai făcut un plan de activități pentru următoarele 30 de zile? (N=1000)

Aproape 81% dintre participanții la studiu raportează că nu și-au făcut sau nici măcar nu s-au gândit la un plan de activități pentru perioada următoarelor 30 de zile, asociate cu perioada stării de urgență sau de limitarea a activităților social- profesionale.

Părerile specialiștilor relevă că managementul personal eficient – bazat pe predictibilitate și programarea activităților, păstrarea cursivității sensurilor și obiectivelor personale și profesionale, comunicarea cu persoanele apropiate, menținerea unor rutine zilnice, desfășurarea de activități fizice zilnice, etc – este un factor protectiv și de reziliență în situații de izolare, retragere socială, incertitudine și criză.

Q17. Cum te simți după aceste prime zile de criză? (N=1000)

După două săptămâni de la primele măsuri legate de introducerea stării de urgență, aproape două treimi dintre respondenți (61,8%) afirmă că se simt bine și fac față situației. În același timp 39,4% se simt anxioși, nervoși/iritabili sau stresați, 21,4 % se simt dezamăgiți sau în prag de depresie, 11,6% nu își pot gestiona activitățile legate de « statul în casă ».

Aceste date, corelate cu strategiile utilizate de participanții la studiu în această perioadă, înrăutățesc prognoza stărilor afective pentru perioada următoarelor 30 zile.

Q19. Ai suficiente rezerve (alimente, medicamente, etc.) pentru 30 de zile? (N=1000)

În privința rezervelor de alimente și medicamente pentru următoarele 30 de zile, 60% dintre respondenți au raportat că nu au rezerve sau se descurcă la limită, în timp ce 40% au declarat că au rezerve suficiente pentru 30 de zile. Pentru termenul de 60 de zile, doar 9,5% au declarat că sunt asigurați cu rezerve, în timp ce 89,3% fie că nu au sau speră pur și simplu să nu ajungă în situația asta (vezi slide-ul următor/Q20).

Q20. Dar pentru 60 de zile? (N=1000)

Da – 9.5%; Sper să nu se ajungă acolo – 35,4%; Nu – 53.9%

Q21. Dacă ai avea acces, gratuit, ai alege să primești ajutor din partea unui psihoterapeut pentru adaptarea la situația de urgență cauzată de coronavirus? (N=1000)

În privința adresabilității la serviciile gratuite de psihoterapie, focalizate pe probleme specifice actualei crize, 48,8% dintre participanți au declarat că ar face apel la aceste servicii, în timp ce 41,1% nu ar accesa aceste servicii iar 10,1% sunt indeciși.

Cei care ara apela la serviciile unui psihoterapeut au următoarele tipuri de expectanțe (vezi slide-ul Q26 – ultimul):

  • dezvoltarea încrederii în sine (36,4%) ;
  • suport pentru gestionarea problemelor de familie (22,1%) ;
  • identificarea și gestionarea emoțiilor (20,3%) ;
  • gestionarea stărilor de panică (17,8%) ;
  • normalizarea și explicarea stărilor de anxietate.

Q22. Ai elaborat un plan personal și pentru familie pentru perioada următoare? (N=1000)

În legătură cu existența unui plan personal și pentru familie pentru perioada următoare, doar 29,4% dintre respondenți declară că l-au elaborat, în timp ce 68,4% au răspuns negativ.

Aceste răspunsuri concordă cu cele de la o întrebare anterioară, Q16, legată de existența unui plan de activități pentru 30 zile (perioada prognozată pentru starea de urgență).

Q23. Te temi pentru locul tău de muncă / activitatea ta / afacerea ta? (N=1000)

În privința preocupărilor privind menținerea locului de muncă/stabilitatea activității sau afacerii, 38,5% dintre respondenți au declarat că nu se tem sau temerile lor sunt mici (26,9%), în timp ce 31,7% au raportat temeri legate de aceste probleme. Aceste preocupări trebuie înțelese și prin prisma informațiilor contextuale de la momentul în care s-a efectuat sondajul.

Q24. Ești în izolare? (N=1000)

Da – 19.2%

Nu – 80.8%

Q24_1. Ce nevoi ai în prezent în situația de izolare? (N=192)

În privința situației și a statutului de risc pe care-l aveau participanții la studiu, 19,2% au declarat că se află în autoizolare/izolare și se confruntau cu probleme legate de asigurarea cu hrană și apă (44,3%), produse de igienă (34,9%), 19,8% au probleme legate de medicamente și tratament și tot atâția au nevoi de support uman și comunicare.

În carantină se aflau 2,7% dintre participanții la studiu și aceștia se confruntau cu probleme legate de asigurarea cu hrană și apă (59,3%), produse de igienă (33,3%), 7,4% au probleme legate de medicamente și tratament și tot atâția au nevoi de support uman și comunicare în timp ce 14,8% au probleme cu intimitatea și spațiul personal. (vezi slide-urile următoare, Q 25 și Q25_1)

Q25. Ești în carantină? (N=1000)

Da – 2.7%

Nu – 97.3%

Q25_1. Ce nevoi ai în situația de carantină? (N=27)

 

Nevoi de hrană și apă – 59.3%; Produse de igienă – 33.3%; Intimitate și un spațiu personal – 14.8%; Produse medicale și pentru tratament – 7.4%; Suport uman – mă simt singur – 7.4%; Altele… – 11.1%

Q26. Ce așteptări ai avea de la un psihoterapeut în această perioadă? (N=1000)

D1. Care e starea ta civilă? (N=1000)

D2. Care este ultima școală absolvită? (N=1000)

D3. Ce ocupație ai? (N=1000)

D4. La cât apreciezi venitul tău net, total în lei – adică salariul și alte venituri – pe care l-ai încasat personal, luna trecuta? (N=1000)

DOB. Data nașterii (N=1000)

SEX. Sexul (N=1000)

LOCATION. Unde locuiești? (N=1000)

Date demografice

În privința datelor demografice, situația participanților se prezintă astfel:

  • 52,7% femei și 47,3% bărbați;
  • căsătoriți, 62,7 % ; singuri/necăsătoriți, 15,1 %; în parteneriat, 13,4 % ; divorțați/separați, 6,4 % ;
  • între 18-24 ani, 4,6 % ; 25-34 ani, 22,2 % ; 35-44 ani, 28,9 % ; 45-54 ani, 24 % ; 55-64 ani, 13 % și peste 65 ani, 7,3 % ;
  • angajați cu studii superioare, 30,9 % ; angajați cu studii medii, 17 % ; pensionari, 15,4 % ; muncitori calificați/necalificați, 13 % ; casnici, 5,6 % ; manageri/administratori firmă/profesii liberale/pe cont propriu, 9,2 % ; șomeri, 2,6 % ; elevi/studenți, 1,7 % ;
  • absolvenți de studii superioare, 36,5 % ; absolvenți de liceu, 25,9 % ; absolvenți de studii post-universitare/masterat, 18,3% ; absolvenți de colegiu/școală post-liceală, 11,3 % ; absolvenți de școală profesională, 5,7 % ; absolvenți de gimnaziu, 0,8 % ; școală primară sau fără studii, 0,3 % ;
  • 51,5 % au venituri între 2001 și 7000 lei ; 25,9 % au venituri între 801 și 2000 lei ; 9,6 % au venituri sub 800 lei sau nu au venitur, iar 3,4 au venituri mai mari de 7000 lei ;