Descriere proiect

coperta_0001_coperta-carte-_-2Peisajul – lăuntric, dar aeivea – la care ne invită Cătălin Găman este cât se poate de încărcat – iar senzația de plin nu are șanse de a fi convocată decât dacă poetul va fi avut o bună îndeletnicire cu golul, vidul sau măcar cu spațiul rarefiat.

Cuvântul său este sonor – ca purtat de tânguitul patimii, de vibrația dorinței de sine și de Celălalt, poate găsit, poate neatins, într-un timp al melancoliei sau într-unul al zâmbetului retoric.

Nu este simplu să atingi spațiul angelic și să îi auzi muzica atâta timp cât corporalitățile dense țin departe de înălțimi – munca intensă interioară rămâne atunci formă de înălțare posibilă numai prin nevoia – frecvent fără voie – de cufundare interioară.

Cătălin se joacă precum un copil, cu fiecare cuvânt.

Este un copil-bătrân-ca-lumea, lumea sa și a noastră fără a ajunge însă atât de bătrân precum pruncul. Poate nefiind posibil câtă vreme ține aproape de zborul angelic.

Prof. Univ. Dr. Matei Georgescu psihanalist