Project Description
Fragmente din articole – Jurnalul Roman de Psihoterapie Integrativa Nr. 4
Stilul de atașament-fundament al unei vieți sănătoase
Mara PRICEPUTU este psihoterapeut, psiholog clinician;
Preşedintă a Institutul Român de Psihoterapie Integrativă;
Vice-preşedintă a Asociaţiei Europene de Interdisciplinare pentru Psihoterapie cu Copii şi Adolescenţi
ABSTRACT: Psihoterapia integrativa îşi propune o abordarea cât mai completă a etiologiei unor tulburari psihice, pentru a putea dezvolta modele de interventie cat mai eficiente. Principiile lui Bowlby dezvoltate în cadrul teoriei ataşamentului, pot oferi un cadru de referinţă pentru redefinirea rolului terapeutului şi a relaţiei terapeutice, ca vectori principali în eficienţa terapiei.
Prezentul studiu analizează relaţia dintre stilurile de ataşament şi simptomatologia anxios-depresivă şi urmăreşte dezvoltarea unor modele de intervenţie de tip integrativ în aceste situaţii.
Cercetarea are un caracter non-experimental, corelaţional, în care prezenţa şi intensitatea simptomatologiei de tip anxios şi depresiv, a fost asociată cu variabila “tipul ataşamentului” operaţionalizată cu ajutorul scorurilor obţinute la chestionarul stilurilor de ataşament. Pe un eşantion de 100 studenţi (media de vârstă a participanţilor (m) este de 25,8 ani; abaterea standard (sd) este 6,485) au fost aplicate următoarele instrumente: Relationship Scales Questionnaire (RSQ), Beck Depression Inventory (BDI- II) şi Anxiety Inventory (BAI).
Stilul de ataşament preocupat(ambivalent) a fost asociat cu simptomatologia anxioasă (r=.26, p<.05).
Stilul de ataşament evitant a fost asociat semnificativ cu simptomatologia depresivă, (r=.71, p<.001) şi cu simptomatologia anxioasă (r=.52, p<.001).
Stilul de ataşament dezorganizat a fost asociat semnificativ cu simptomatologia depresivă (r=.48, p<.001). Stilul sigur de ataşament nu a fost semnificativ asociat cu simptomatologie anxioasă şi depresivă, măsurată cu ajutorul instrumentelor utilizate.
Studiul demonstrează legătura dintre insecuritatea şi vulnerabilităţile specifice unor stiluri de ataşament şi simptomatologia anxioasă şi depresivă. Beneficiul acestei cercetări se poate concretiza în instituirea unor modele de intervenţie cu rol reparator şi de restructurare a stilului de ataşament, în practica psihoterapeutică.
Cuvinte cheie:Stilul de ataşament, intervenţie integrativă, anxietate, depresie.
Marea umbră a lui Emil Kraepelin sau ce este în neregulă cu toate aceste nereguli ?
Michael RANDOLPH – Vice-Preşedinte al Asociaţiei Europene de Psihoterapie Integrativă (EAIP);
Formator in psihoterapie integrativă in Anglia, Franţa, Polonia, România.
ABSTRACT: În ultimii 30 de ani, psihiatria s-a confruntat cu două paradigme de bază diferite. Unul, tradiţional medical, conceput de către Emil Kraepelin la începutul secolului al XIX-lea, care în esenţă recapitulează medicina nosografică standard. O altă paradigmă susţinută de mulţi psihologi, clinicieni şi cercetători, este bazată pe un cadru de referinţă mult mai mare şi consideră că factorii endogeni şi de mediu sunt interconectaţi. Inflaţia masivă în diagnosticarea psihiatrică din SUA în ultimii 15 ani este denunţată de către specialişti în trei cărţi publicate recent. Marcia Angell, profesor de psihiatrie la Harvard sintetizează aceste critici şi concluzionează că inflaţia ştiinţifică de bază pentru diagnosticare este inexistentă şi că rezultatul este, în principal confuzie, suferinţă secundară şi cheltuieli mari. Psihoterapia, în special psihoterapia integrativă se compară în acest context şi este considerată a fi un element important în redresarea tehnologieidin ce în ce mai dezastruoasă din domeniul cercetărilor medicale şi a tratamentului.
Cuvinte cheie: Kraepelin, manifest, patologie, cercetare statistică, endogen, mediu, inflaţia de diagnostic, fals-pozitiv, psihoza infantilă, paradigme, psihoterapie integrativă, referinţe ale reponsabilităţii.
Dezastrul natural Medeira: grup de intervenţie pentru a ajuta oamenii să depăşească durerea şi să vadă schimbarea ca pe un proces de provocare
Susana Monteiro și Filipa Alves*
*CeFIPsi: Centro de Formação e Investigação em Psicologia (Portugal)
ABSTRACT: Ploile torenţiale au lovit insula portugheză pe 20 februarie. Mai mult de 40 de oameni au murit, mai multe persoane au fost rănite şi mai mult de 600 și-au pierdut casele în inundaţii şi alunecări de teren, după furtuna violentă. Cáritas-ul local al Funchal a început intervenţa de ajutor în Madeira îndeplinind nevoile individuale de bază (de aprovizionare cu alimente, apă, adăpost …). Cáritas a solicitat CeFIPsi suport emoţional şi psihologic pentru cei afectați de calamitate. O echipă de 5 psihologi de la CeFIPsi a lucrat cu mai mult de 1 050 de copii de la 5 şcoli şi mai mult de 20 de familii într-una din cele mai afectate locații pentru a-i ajuta să facă față emoţiilor şi gândurilor negative cauzate de eveniment. Am instruit peste 200 de profesionişti (psihologi și profesori de la grădiniţă până la liceu), astfel încât aceștia să poată știi cum să abordeze, cu elevii lor, tema dezastrelor naturale, precum şi a consecinţele lor, fără a provoca suferinţe suplimentare și stres.
Cuvinte cheie: dezastre naturale, suport emoţional, suport psihologic, schimbarea ca provocare.
Introducere în terapia centrată pe compasiune
Paul GILBERT este profesor la Catedra de Psihologie Clinică a Univeristăţii Derby;
Psiholog consultant al Serviciilor de Sănătate Mintală Derbyshire;
Membru al Societăţii Britanice de Psihologie
ABSTRACT: Ruşinea şi auto-critica sunt probleme transdiagnostice. Oamenii care experienţiază aceste probleme, se confruntă cu ele, pentru a se simţii uşuraţi şi în siguranţă. Cercetările sugerează că un sistem specializat de reglare afectivă stă la baza sentimentelor de reasigurare, siguranţă şi bunăstare. Se consideră că au evoluat odată cu sistemele de ataşament, în particular, cu abilitatea de a înregistra şi răspunde cu calm şi stare de bine pentru îngrijirea primită. În terapia centrată pe compasiune se susţine că acest sistem de reglare afectivă, emoţională este slab accesibil oamenilor, care prezintă un nivel ridicat de ruşine/jenă şi auto-critică, la care „pericolul”, sistemul de reglare a afectelor domina orientarea spre lumi interioare şi exterioare.Terapia centrată pe compasiune este o abordare integrativă şi multimodală, care îşi are rădăcinile în psihologia evolutivă, socială, a dezvoltării şi Budistă precum şi în neuroştiinţe. Una din principalele sale preocupări este să folosească antrenamentul minţii compasionale pentru a dezvolta şi gestiona experienţe de genul: căldura interioară, siguranţa şi liniştirea prin compasiune şi auto-compasiune.
Cuvinte cheie: compasiune, terapia centrată pe compasiune, terapie integrativă
Eficiența terapiei de familiei și cuplu ca element major în decizia clinică a practicianului
György GÁSPÁR, psiholog clinician, psihoterapeut integrativ de familie şi cuplu; Institutul Român de Psihoterapie Integrativă; Centrul de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii.
ABSTRACT: Acest articol reprezintă un cadru de referinţă pentru argumentarea importanţei şi a utilităţii psihoterapiei de familie şi cuplu ca procese de intervenţie psihoterapeutică validate şi susţinute ştiinţific. Scopul acestui articol este de a integra rezultatele ştiinţifice în practica clinică, pentru a introduce terapia de familie şi cuplu în rândul practicilor validate ştiinţific (evidence-based practice). Sunt analizate principalele studii şi cercetări care dovedesc eficacitatea psihoterapiei de familie şi cuplu (PFC), prezentând de asemenea şi programele majore care s-au dezvoltat din dorinţa de a asigura servicii de calitate la nivel de familie. Studiile de meta-analiză arată că programele de psihoterapie de familie şi cuplu sunt eficiente, acceptabile pentru clienţi şi eficienţa cost-benefici justifică încrederea şi aplicabilitatea acestora în practica curentă subliniind de asemenea şi importanţa dezvoltării continue a cercetărilor din domeniu.
Cuvinte cheie: terapie de familie, terapie de cuplu, dovezi valitate ştiinţific, tratamete dovedite ştiinţific, forme de intervenţie testate empiric.
